Astronomii din Germania au descoperit primul quasar cvadruplu

Quasarul cvadruplu echivalează cu patru găuri negre active, foarte apropiate între ele, a explicat colectivul de astronomi condus de Joseph Hennawi, menționând că acest neobișnuit cvartet este înconjurat de o uriașă nebuloasă de gaz dens și rece și se află într-una dintre cele mai masive structuri descoperite vreodată în Universul îndepărtat, potrivit Agerpres.

Quasarii, nuclee galactice active care emit enorme cantități de energie, reprezintă o scurtă etapă în evoluția galaxiilor și se alimentează din materia care cade în găurile negre din centrul galaxiilor. Pe durata acestei scurte faze, quasarii sunt cele mai luminoase corpuri din Univers, de sute de ori mai strălucitoare decât galaxiile din care fac parte, cu toate că acestea conțin sute de miliarde de stele. Aceste perioade de ‘superluminozitate’ reprezintă doar o fracțiune foarte mică din viața unei galaxii și, tocmai de aceea, experții consideră că descoperirea unui quasar poate fi calificată drept un mare noroc. Quasarii nu numai că sunt un fenomen rar, dar, totodată, sunt foarte depărtați unii de alții, fiind despărțiți între ei, în general, de sute de milioane de ani lumină. Prin urmare, descoperirea unui quasar cvadruplu este cu atât de puțin probabilă.

În acest context, este interesant de găsit explicația pentru ‘norocul’ oamenilor de știință de la institutul german. Răspunsul constă, probabil, în mediul care înconjoară acest cvartet — o uriașă nebuloasă de hidrogen de mare densitate și foarte rece, care emite lumină datorită radiației primite de la quasari. Nebuloasa se găsește într-o zonă din Univers în care există o cantitate surprinzător de mare de materie. ‘Există în acea regiune de câteva sute de ori mai multe galaxii față de ce se spera să se vadă la acea distanță’, a comentat J. Xavier Prochaska, de la Universitatea California din Santa Cruz, director de cercetare Observatorul Keck, din Hawaii.

Având în vedere numărul extraordinar de mare de galaxii, zona respectivă se aseamănă cu aglomerările galactice actuale, cunoscute sub numele de roiuri, dar care se crede că nu existau în Universul tânăr la 10 miliarde de ani lumină față de galaxia noastră.

Alte articole

Cât câștigă un român angajat ca asistent medical în Germania. Ce scrie pe fluturașul său de salariu

Se pregătesc tăieri de alocaţii. Copiii românilor ar putea primi mai puţini bani

Prin urmare, spun cercetătorii, ‘dacă întâlnești ceva care, potrivit teoriilor științifice, este foarte improbabil, nu poți să tragi decât una din aceste două concluzii: fie că ai avut un mare noroc, fie că trebuie să-ți modifici teoria’.

O posibilă explicație ar fi ideea conform căreia quasarii apar la coliziunea sau fuziunea unor galaxii, iar aceste interacțiuni sunt suficient de violente pentru a canaliza mari cantități de gaz către găurile negre centrale. Și este mult mai probabil ca asemenea fenomene să se întâmple în locurile în care numărul de galaxii este mare. Găurile negre supermasive pot străluci sub formă de quasar doar dacă ‘devorează’ o cantitate suficientă de gaz.

Pe de altă parte, la nivelul actual de cunoștințe referitoare la formarea unor structuri atât de masive, prezența acestei nebuloase uriașe într-o regiune a Universului atât de îndepărtată și de populată este ceva cu totul nesperat.

De aceea, cosmologii au în fața lor o nouă problemă și este posibil să fie nevoiți, încă o dată, să revizuiască modelele pe care se bazează modul în care este înțeles Universul.