Atentate Bruxelles: Explozivul din bomba de la metrou a fost aruncat în toaleta apartamentului folosit ca ascunzătoare

Una din necunoscutele rămase după atentatele din 22 martie de la Bruxelles, și anume unde se află conținutul exploziv al rucsacului purtat de Osama Krayem - complicele filmat de camerele de supraveghere în compania lui Khalid El Bakraoui, atacatorul sinucigaș de la stația de metrou Maelbeek - și pe care acesta ar fi renunțat să-l detoneze, pare să fi fost elucidat de anchetatori, scrie cotidianul La Libre Belgique, în ediția online de vineri.

29 apr. 2016, 08:19
Atentate Bruxelles: Explozivul din bomba de la metrou a fost aruncat în toaleta apartamentului folosit ca ascunzătoare

Imaginile filmate de camerele de supraveghere în stația de metrou Pétillon, cu puțin înainte ca El Bakraoui să urce în tren, arată doi bărbați cu rucsacuri identice. Al doilea bărbat a fost identificat drept Osama Krayem, suedez de origine siriană, arestat ulterior pe 8 aprilie, în aceeași zi cu Mohamed Abrini, cel care a renunțat la rândul lui să se arunce în aer pe aeroportul internațional din Bruxelles.

Ancheta a putut stabili că Osama Krayem a trecut prin ascunzătoarea de pe strada Casernes din Etterbeek. Apartamentul a fost percheziționat a doua zi după arestarea lui Osama Krayem, însă rucsacul și conținutul acestuia au rămas de negăsit.

Polițiștii au exploatat imaginile captate de camerele de supraveghere instalate pe stradă, iar acestea au arătat că locatarul apartamentului, Smail Farisi, golise ascunzătoarea cu ajutorul fratelui său Ibrahim.

În imagini cei doi erau văzuți ducând rucsacul gol. Nici urmă însă de conținutul său, ceea ce a provocat îngrijorare, întrucât peroxidul de acetonă (TATP), explozivul utilizat la Zaventem și Maelbeek, și găsit într-o cantitate importantă în apartamentul de pe strada Max Roos, este extrem de instabil.

Însă potrivit mărturiei lui Osama Krayem în fața anchetatorilor, el ar fi diluat acest TATP în apă, după care l-a aruncat în toaleta apartamentului.

Explicația sa este considerată credibilă de anchetatori, fiind într-adevăr posibil ca TATP — care se prezintă sub formă de cristale de mici dimensiuni — să fie fărâmițat și dizolvat în apă.

Cu toate acestea, nu au fost înlăturate toate temerile, mai scrie La Libre Belgique, precizând că nu au fost găsite toate armele aflate în posesia celulei teroriste. La percheziția asupra apartamentului din comuna Forest, din 15 martie, au fost găsite o parte din arme, dar ar mai exista și altele, așa cum dovedesc fotografii digitale confiscate de poliție.

Din anchetă mai pare să rezulte că, dintre kamikaze, Khalid El Bakraoui a fost cel mai hotărât, mult mai mult decât Osama Krayem — care fusese totuși în Siria — și decât Mohamed Abrini. Acesta din urmă a renunțat să se arunce în aer pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, spre deosebire de cei doi kamikaze.

Cei trei bărbați intraseră împreună în holul aeroportului, fiecare cu câte o geantă mare de voiaj încărcată cu explozivi, apoi s-au despărțit. Înainte de a se arunca în aer, Najim Laachraoui și Ibrahim El Bakraoui și-au ridicat fiecare pe verticală geanta așezată orizontal pe căruciorul de bagaje, gest pe care însă Mohamed Abrini nu l-a făcut. Manevra nu a fost lipsită de importanță, ea permițând ca șuruburile și cuiele din dispozitivul exploziv să fie proiectate pe o rază mai mare și să facă astfel mai multe victime.

Imaginile de pe camerele de supraveghere arată că, după ce primul kamikaze s-a detonat, Mohamed Abrini, care se afla în centru, nu a fost proiectat la pământ. El și-a părăsit imediat căruciorul de bagaje, s-a ascuns într-un colț și, după a doua explozie, a fugit, abandonându-și bagajul, care conținea încărcătura cea mai mare de explozivi.

Anchetatorii au mai putut stabili că, pentru activarea bombelor, atacatorii nu au folosit telefonul, ci un sistem acționat manual, la fel ca în cazul atentatelor de la Paris, mai notează cotidianul belgian.