Factorii care sunt cei mai periculoși pentru persoanele care suferă de alergii fac  parte deja din stilul nostru de viață. De aceea pentru a evita aceste elemente care pot agrava această afecțiune, este nevoie și de o schimbarea a felului în care trăim.

Fie că te afli în concediu sau nu, exită și alți factori în afară de polen, pe care trebuie să le ocolești în orice moment, pentru evita crizele de strănut sau ochii înlăcrimați.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

Profesorul Mircea Beuran dezvăluie greşeala majoră pe care ...

De la un accident banal, la confruntarea cu un inamic necruțător. ...

Fumul

Nicotina este o substanţă considerată nocivă dintr-o multitudine de motive. În afară de efectele cancerigene, fumul de țigară afectează grav și persoanele care suferă de alergii chiar dacă nu sunt pasionate de acest viciu, ci doar stau în preajma persoanelor care se delectează cu țigări. Dacă ai alergii sursele de fum, în special cele provenite din nicotină,îţi pot înrăutăţi starea de sănătate. În general, persoanele care au alergii la ambrozie pot fi sensibile şi la fum. De aceea, ar trebui să stai departe pe cât posibil de acest factor dăunător.

Stresul

Stresul este considerat una dintre maladiile secolului și e responsabil pentru afecțiuni cardiace, sau tulburări de ordin afectiv, cum ar fi anxietatea sau chiar depresia. Din acest motiv stresul poate influența sistemul imunitar, fapt ce agravează alergiile. În ciuda stilului de viață alert, este posibil să controlăm nivelul de stres, prin respectarea unui orar de somn și o alimentație care să includă fructe și legume proaspete, relatează Clickpentrufemei.

Toate gospodinele trebuie să ştie asta. Mămăliga cu lapte, beneficii mari pentru sănătate

Toate gospodinele trebuie să ştie asta. Puţini ştiu însă că o combinaţie ca cea de mămăligă cu lapte aduce beneficii mari pentru sănătate.

Experții susțin că protejează ficatul și o consideră elixirul tinereții – Mămăliga şi fierturile din porumb sunt consumate încă de pe vremea lui Columb. La români, a fost şi este în continuare considerată mâncarea săracilor, deşi studii recente, efectuate în sânul unor triburi amerindiene, au demonstrat că media de viață a celor ce se hrăneau cu produse din porumb era mult mai mare decât a celor care nu le includeau în alimentația lor. Protejează stomacul şi ficatul

Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la Universitatea din Koln au descoperit recent prezenta unor substanțe derivate ale acizilor arihidici şi palmitici în boabele de porumb Din punct de vedere chimic, aceste substanţe sunt acizi grasi, ceto-acizi, rezultaţi din oxidarea acidului palmitic şi arahidic şi sunt produşi numai şi numai în rădăcina plantei de porumb.
Aceşti ceto-acizi ignoră legile chimiei şi biologiei clasice, absorbindu-se în intestin cu mare uşurinţă, fără a suferi transformări chimice decât în proportie de 22-28%. Ajunşi în sânge, se transformă în hidroxiacizi care se pot combina chimic cu cel puţin 57 de specii de otrăvuri existente în organism.

Efectul detoxifiant al substanţelor din porumb uşurează efortul ficatului de neutralizare a substanţelor toxice, reducând considerabil riscul la insuficienţe şi ciroze hepatice. Gastrita şi ulcerul sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având efect de reducere a acidităţii şi de calmare.

Cercetătorii endocrinologi consideră că un consum zilnic de mămăligă scade cu 60% riscul de boli psihice generate de disfuncţii tiroidiene.
De asemenea, reglează concentraţia de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor, şi reduce cantitatea de colesterol din sânge, scăzând astfel riscul de ateroscleroză şi, implicit, de infarct. Consumul acestui aliment este răspunzător şi pentru longevitate, fiind folosită ca leac încă de pe vremea romanilor.
Dezvoltă musculatura.

Un fiziolog spaniol a observat că cei mai apţi copii pentru sporturi de performanţă din Ecuador şi Columbia aveau o bogată alimentaţie în „terciuri de porumb”. Ulterior, a iniţiat un amplu program de cercetare în medicina sportiva, descoperind că aceleaşi substanţe derivate ale acidului palmitic şi arahidonic au rol în dezvoltarea fibrei musculare, prin modificarea modalităţii de acţiune a hormonilor tiroidieni.

Mămăliga are capacitatea să scadă cantitatea de colesterol din organism, reducând implicit riscul de ateroscleroză şi de infarct.
Prelungeşte viaţa ovarelor

Mămăliga revitalizează funcţiile sexuale, în special pe cele ale femeilor. Antropologii români au efectuat cercetări în zona Rucăr-Bran, unde mămăliga se află mai des pe masa românilor şi au descoperit că 9% din femeile de peste 65 de ani au avut o activitate ovariană foarte intensă, manifestată prin prelungirea vieţii sexuale chiar şi dupa varsta de 72 de ani.