Nu te-a obligat nimeni s-o spui. Poate doar te-a luat gura pe dinainte, determinat cum erai să convingi naţiunea că vrei să-l dai jos pe MRU şi nu, aşa cum bârfeau pe la colţuri răuvoitorii, că te-ai cam codi să preiei funcţia de premier în plin sezon electoral, când trebuie dat, şi dat, şi dat...    

Eu, unul, m-am săturat de politicienii care se trezesc vorbind, care se aruncă la declaraţii, pentru ca, mai poi, să se răzgândească, sau, mai rău, să se facă... că plouă. Avem unul care conduce aşa ţara de vreo 8 ani şi zău dacă, în acest caz, cred că s-ar putea aplica zicala „cui pe cui scoate”! Eu mă gândesc că exact asta nu aşteaptă românii, ci un alt gen de responsabilitate în afirmaţii şi, evident, o mai mare legătură între acestea şi fapte. Că şi ei, ca şi mine, om fi nişte naivi, tot visând la cai verzi pe pereţi... e o altă poveste.    

Dar, lăsând la o parte, hai să-i zicem, scăparea, rămâne, de fapt, întrebarea fierbinte: de ce aveţi nevoie de atâtea zile ca să faceţi un guvern? USL există oficial de 8 luni. Chiar exceptând perioada lungă de dinainte de înregistrarea ei la tribunal, chiar n-aţi avut timp să puneţi la punct în detaliu viitoarea guvernare pentru care vă pregăteaţi? Chiar nu puteaţi să învârtiţi pe toate feţele posibilele nominalizări pentru funcţii, astfel încât, în momentul mult visat, chiar să dureze doar 30 de secunde până afla naţiunea ce formulă executivă i-aţi pregătit? Situaţia de acum e ideală. Aţi ajuns la putere, fără să fiţi nevoiţi să vă mai aliaţi cu cineva, aşa cum ar fi fost posibil după nişte alegeri în care n-aţi fi ajuns la 50%. Nu trebuie să renegociaţi raporturile de forţe, din cauza altor pretendenţi la caşcaval (decât, poate, în eşaloanele 2 şi 3, pentru UDMR, UNPR şi minorităţi).    

Sincer, eu chiar am crezut că aveaţi o idee clară despre cum va arăta guvernul de după câştigarea puterii, că veţi fi ajustat până la detaliu raportul optim între profesionalismul şi greutatea politică a viitorilor miniştri şi secretari de stat. Eu ce să cred? Că, de fapt, abia acum începeţi să vă gândiţi la ce e de făcut? Că toate acele programe de salvare a României nu erau construite şi ţinând cont de cei chemaţi să le aplice? Că iarna nu-i ca vara şi puterea nu-i ca opoziţia? Că v-a luat prin surprindere propria victorie şi acum, repede, repede, trebuie să găsiţi utilaje pentru degajat străzile de troienele căzute pe neaşteptate, la sfârşitul lui aprilie?    

E ca şi când am plecat la vânătoare şi, după ce am împuşcat iepurele, stau niţel pe marginea drumului, gândindu-mă unde naiba găsesc chibrite ca să aprind focul la care o să-l gătesc! Şi mai trebuie să-mi dea cineva şi un cuţit să-l tai!    

Înţeleg acum că nici termenul de 1 mai nu va fi respectat, pentru că liderii locali sunt prea ocupaţi cu parangheliile electorale din ogradă, ca să poată veni la Bucureşti să aprobe componenţa executivului. Şi, chiar dacă e doar un răutăcism al presei... tot nu există o scuză serioasă pentru ca, în doar 4 zile, să vă încălcaţi de două ori propriile termene.    

O să spuneţi că sunt nişte prostioare insignifiante, că nu sunt reprezentative pentru ce va să vină... Să sperăm!

www.raduherjeu.ro