AUR solicită guvernului Bolojan explicații privind întâlnirile cu reprezentanți ai grupului german Schwarz: „Au oare firmele românești aceleași drepturi precum cele germane?”

Petrișor Peiu, liderul Senatorilor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), cere explicații din partea guvernului condus de Ilie Bolojan privind întâlnirile dintre reprezentanții grupului german Schwarz și oficiali ai Executivului, precum și privind promovarea serviciilor companiei Schwarz Digits către instituțiile statului.

AUR solicită guvernului Bolojan explicații privind întâlnirile cu reprezentanți ai grupului german Schwarz

Potrivit unui comunicat de presă transmis sâmbătă de către Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), Peiu cere clarificări privind „posibile conflicte de interese şi criteriile după care Guvernul sprijină companii străine în relaţia cu instituţiile publice” și ridică problema tratamentului aplicat firmelor românești de IT.

„Întrebarea cea mai importantă care s-ar pune în orice ţară normală după eforturile de explorare de catre vicepremierul Gheorghiu a pieţei guvernamentale româneşti pentru firmă germană Schwarz este: ce firmă românească de IT a fost tratată similar de către guvern? Asta în contextul în care guvernul se laudă peste tot că IT-ul plus comunicaţiile contribuie cu 12-13% la PIB-ul ţării.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Au oare, în viziunea Oanei Gheorghiu şi a lui Ilie Bolojan, firmele româneşti aceleaşi drepturi precum cele germane, de a fi promovate către instituţiile statului?”, afirmă liderul senatorilor AUR, potrivit Agerpres.

Alte articole

Calendar ortodox 17 mai 2026. Încheiem săptămâna cu o mare sărbătoare

Ce zodii se îmbogățesc până la finalul lui mai, fără să miște un deget. Vor avea parte de bani record în conturi și noroc

Citește și : Ilie Bolojan se gândește la alegerile parlamentare din 2028. Ce spune despre refacerea coaliției

Peiu susține că, în ianuarie 2026, la nivelul guvernului a avut loc o întâlnire cu reprezentanți ai grupului german Schwarz, ce deține și Lidl și Kaufland. Au avut loc întâlniri cu reprezentanți ai diviziei IT a grupului, Schwarz Digits.

La câteva săptămâni după, viceprim-ministra Oana Gheorghiu a trimis un email mai multor instituții din care rezută că ar fi fost informate cu privire la serviciile oferite de către firma germană.

„Pe 12 februarie 2026, vice-premierul Oana Gheorghiu a trimis un email mai multor instituţii, în care întreabă următorul lucru: ‘În contextul întâlnirilor exploratorii desfăşurate la finalul lunii ianuarie 2026, la nivel guvernamental, cu reprezentanţi ai grupului Schwarz (Schwarz Digits), precum şi având în vedere direcţiile strategice europene privind suveranitatea digitală, reducerea dependenţelor tehnologice, guvernanţa datelor şi consolidarea rezilienţei infrastructurilor digitale, vă rog să ne comunicaţi dacă, din perspectiva STS, au fost identificate potenţiale soluţii, servicii sau capacităţi de interes’.

Din email rezultă că instituţiile respective fuseseră informate şi cu privire la serviciile oferite de către firma germană. Mai apoi, reprezentanţii Schwarz au fost primiţi, oficial, la Palatul Victoria. Este vorba de întâlnirea premierului Bolojan cu CEO-ul Schwarz Group, Gerd Chrzanowski, în luna martie 2026. Subiectul discutat ar fi fost ‘reducerea deficitului comercial al României”, se menţionează în comunicatul AUR.

Petirșor Peiu susține că se nasc, astfel, trei întrebări legitime la care guvernul condus de Ilie Bolojan trebuie să răspundă:

„1. Este vreo legătură între donaţiile firmelor din grupul Schwarz către ONG – ul condus de Oana Gheorghiu şi preocuparea domniei sale privind serviciile oferite de Schwarz către instituţiile publice din România?

2. Există vreo firmă românească de IT care să fi fost primită de două ori în trei luni la guvern şi ale cărei servicii să fi fost promovate la aceleaşi instituţii de către doamna vicepremier Gheorghiu?

3. Cum a contribuit întâlnirea dlui Bolojan cu conducerea grupului german la reducerea deficitului comercial al României, scopul declarat al întâlnirii?”, a mai spus Petrişor Peiu.

Cum se poziționează Ilie Bolojan

Premierul demis a declarat, vineri, că nu vede nimic „ilegal sau imoral” în mailurile trimise de către Oana Gheorghiu către STS și ADR pentru a afla dacă sunt interesate de serviciile companiei germane Schwarz Digits.

Discuțiile din spațiul public au apărut în contextul în care Kaufland, parte a aceluiași grup, a colaborat anterior cu Asociația „Dăruiește Viață”.

„Nu consider că doamna Gheorghiu a făcut ceva ilegal sau imoral întâlnindu-se cu o companie foarte importantă şi comunicând cu cei care puteau fi interesaţi de aspecte care puteau fi luate în discuţie pentru o posibilă colaborare, fără să pună niciun fel de presiune asupra lor, fără să ascundă întâlnirile sau fără să comunice într-o formă care să fie cumva ascunsă. (…)

Şi la nivelul unei ţări, când eşti pe o funcţie de demnitate publică, mi se pare normal să vezi care sunt companiile foarte importante şi vă rog să vă gândiţi că acest grup este cam cel mai mare grup european, atât în materie de comerţ, având peste 600.000 de angajaţi, cât şi în materie de cloud european, zona de IT. Şi atunci, în momentul în care astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare nimic anormal să verifici dacă ea este fezabilă”, a declarat Bolojan, într-un interviu la HotNews.

Premierul a precizat că ceea ce ar fi problematic ar fi implicarea în aranjamente neoficiale.

„Să încerci să-i direcţionezi către anumite zone, să încerci să comisionezi anumite lucruri, asta este anormal şi sunt convins că doamna Gheorghiu nu a făcut asta”, a spus Bolojan.

Șeful executivului a mai ținut să facă diferența între Schwarz Digits și Kaufland, care sunt divizii diferite din cadrul grupului Schwarz.

Cum a reacționat Oana Gheorghiu după ce a fost acuzată de „trafic de influență”

Într-o reacție pe Facebook după ce în presă au apărut acuzații potrivit cărora aceasta ar fi făcut „trafic de influență” în favoarea Schwarz Digits, Oana Gheorghiu a acuzat că informația lansată de fostul președinte al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR) este complet falsă.

„Despre fake news-ul lansat de președintele-demis al ADR, după 4 ani de rezultate „remarcabile” la conducerea digitalizării statului:
Domnul președinte-demis „a scurs” în presă un e-mail prin care mă acuză de trafic de influență.

În mod evident, informațiile sunt complet false și construiesc, în mod artificial, suspiciunea unui demers nelegitim acolo unde a existat doar un schimb instituțional de informații, în logica identificării unor posibile soluții utile pentru procesul de digitalizare.”, a arătat Oana Gheorghiu.

Aceasta mai susține că discuțiile cu Schwarz Digits au fost „exploratorii”, că întâlnirile au fost comunicate public și că a fost o întâlnire cu mai mulți reprezentanți ai instituțiilor statului.

„Discuțiile cu Schwarz Digits nu au avut niciun caracter secret și niciun caracter comercial. Ele au fost discuții exploratorii, purtate în mod transparent, în beneficiul potențial al instituțiilor statului român, pentru a înțelege ce tipuri de soluții sau expertiză există și dacă unele dintre acestea ar putea fi relevante pentru nevoile administrației publice.

Aceste întâlniri nu doar că au fost comunicate public, inclusiv pe social media, încă din 20 ianuarie, dar ele au fost și incluse în registrul public de transparență al Guvernului, RUTI. A sugera că ar fi existat ceva ocult sau ascuns este, așadar, pur și simplu fals.

Mai mult, nu a fost vorba despre o discuție bilaterală informală, ci despre o întâlnire la care au participat instituții relevante ale statului român, cu atribuții directe în domeniul digitalizării, securității cibernetice și infrastructurii digitale.

Au fost prezenți reprezentanți ai ADR, STS, SRI, MApN, MAI, DNSC, SGG și MEDAT. Tocmai această participare interinstituțională arată limpede că nu a fost vorba despre un canal preferențial, ci despre un exercițiu de informare și analiză instituțională.”, a mai punctat Oana Gheorghiu.

Viceprim-ministra a mai comunicat că nu a intervenit în favoarea vreunei companii și că nici măcar nu are vreo atribuție de decizie în procesele de achiziție. Aceasta susține că ar fi trebuit să existe o plângere penală, în cazul în care ar fi încălcat legea, nu informații transmise „pe surse” în presă.

„În acest context, e-mailul invocat astăzi în mod tendențios de domnul Dragoș Vlad nu a fost transmis doar către ADR. El a fost trimis către toate instituțiile relevante participante la acest proces, tocmai pentru ca Guvernul să poată avea o imagine consolidată asupra concluziilor și eventualelor nevoi instituționale.

Acesta este un detaliu esențial: nimeni din instituțiile participante nu a reclamat vreun trafic de influență, vreo presiune sau vreo neregulă, cu excepția domnului Vlad. Faptul că exact fostul președinte al ADR este singurul care încearcă acum să prezinte un demers interinstituțional firesc drept pseudo-scandal spune mult despre natura acestui atac. Iar această acuzație vine la patru luni de când discuțiile au avut deja loc, trei luni de când mail-ul a fost transmis și doar în contextul în care președintele a fost demis cu câteva zile în urmă.

Acest demers nu reprezintă nici trafic de influență, nici recomandare de achiziție, nici vreo formă de presiune. Nu am solicitat nimănui să contracteze servicii, nu am intervenit în favoarea vreunei companii și nu am exercitat niciun fel de influență asupra unor proceduri de achiziție sau de parteneriat.

De altfel, este esențial de subliniat că nu am nicio atribuție de decizie în procesele de achiziție ale instituțiilor statului. Rolul meu a fost și este acela de a facilita dialogul, schimbul de informații și identificarea unor posibile oportunități de cooperare sau de învățare din experiențe externe relevante pentru transformarea digitală a administrației.
Dacă ar fi existat în acest caz orice element real care să indice o faptă de natură penală, acesta ar fi trebuit sesizat instituțiilor competente ale statului, nu livrat selectiv „pe surse” în spațiul public pentru a alimenta un narativ fals.”, a mai comunicat Oana Gheorghiu.

Concluzia sa este simplă: demersul a fost transparent iar șeful ADR a încercat să provoace un „pseudo-scandal”.

„În realitate, folosirea acestui narativ fals urmăște doar deturnarea atenției de la situația reală a proiectelor de digitalizare gestionate în ultimii patru ani de ADR și de la rezultatele slabe din această zonă sub conducerea domnului Vlad.

În locul unei discuții serioase despre întârzieri, blocaje și eșecuri administrative, asistăm la o încercare de autoprezentare în postura de victimă și la fabricarea unui pseudo-scandal.

Citește și : Ilie Bolojan, declarații privind prioritatea Guvernului în următoarele două săptămâni. Ce a discutat premierul interimar cu Dominic Fritz

În concluzie, a fost vorba despre un demers total transparent, interinstituțional și exploratoriu, comunicat public și inclus în registrul de transparență al Guvernului.

Orice încercare de a-l prezenta drept trafic de influență este falsă și profund iresponsabilă.”, a mai comunicat viceprim-ministra.