Plenul Curții Constituționale a admis marți, cu majoritate de voturi, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului” (rt. 142, alin. 1).

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „ori de alte organe specializate ale statului” din cuprinsul dispoziţiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

„Sintagma supusă controlului nu respectă condiţiile de calitate inerente unei norme legale, sub aspectul clarităţii, preciziei şi previzibilităţii, întrucât nu permite subiecţilor de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viaţa privată a persoanelor”, a motivat Curtea.

În articolul 142, alin 1 din Codul de procedură penală, Serviciul Român de Informaţii nu este enumerat explicit printre organele care pot face interceptări, astfel că poate fi încadrat la „alte organe specializate ale statului”, sintagma declarată neconstituţională.

Citeşte şi: CCR: Prevederea privind efectuarea supravegherii tehnice de „alte organe specializate ale statului”, neconstituţională

Interzice acest lucru SRI-ului dreptul de a mai face interceptări, cel puţin până la modificarea legii? L-am întrebat pe un avocat penalist. Aurelian Pavelescu a declarat în exclusivitate pentru RomaniaTV.net că decizia CCR de marţi nu interferează cu dreptul SRI de a face interceptări, atâta vreme cât acest lucru este stabilit explicit de legi speciale, aflate în vigoare.

„Până la modificarea legii, acest text (desfiinţat de CCR – n.r.) devine inaplicabil, prin urmare nicio altă instituţie în afara celor precizate explicit de lege nu mai poate efectua procedura interceptărilor. În condiţiile în care există legi speciale cu privire la alte instituţii ale statului care pot efectua interceptări, acele interceptări se pot realiza numai în scopul legii respective”, a declarat Aurelian Pavelescu.

Or, legislaţia în vigoare cuprinde legi care conferă Serviciului Român de Informaţii dreptul de a supraveghea convorbiri. Este de ajuns să ne uităm la Legea siguranţei naţionale (Legea 51/1991), unde SRI este enumerat printre serviciile care pot supraveghea convorbiri. Aceste „convorbiri şi/sau comunicări interceptate, redate în scris, şi/sau imaginile înregistrate se transmit organelor de urmărire penală în integralitate, însoţite de conţinutul digital original al acestora”, stabileşte art. 21, alin. 1 din lege.

Ca atare, există legi speciale care dau dreptul serviciilor secrete să intercepteze convorbiri. Şi-atunci, nu rămâne decât ca articolul suspendat de decizia CCR de marţi să fie reformulat şi clarificat. Opinia lui Aurelian Pavelescu este că acest lucru ar trebui făcut prin Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care să clarifice articolul din Codul de procedură penală.

„Domeniul dreptului penal este guvernat de principiul legalităţii. Acest principiu reflectă ideea ideea că orice procedură trebuie reglementată expres de către lege în mod punctual,fără niciun fel de posibilitate de interpretare în sensul lărgirii sau diminuării voinţei exprese a legiuitorului. Este motivul pentru care Curtea Constituţională a decis în mod corect asupra textului respectiv, considerat imprecis, expus unor interpretări extensive care pot da naştere la abuzuri”, a mai precizat Aurelian Pavelescu.

Decizia CCR intră în vigoare o dată cu publicarea ei în Monitorul Oficial. Din acel moment, articolul de lege declarat neconstituţional este suspendat, iar legiuitorul are la dispoziţie 45 de zile pentru corectarea lui.