Aurul – cea mai bună investiţie. Este pariul câştigător al anului

Metalul preţios a ajuns la 1371 de dolari uncia, din cauza turbulenţelor de pe piaţă, provocate de decizia Marii Britanii de a părăsi Uniunea Europeană – dar rămâne cu 25 de procente sub nivelul record de 1.900 de dolari atins în 2011.

Aurul şi argintul sunt, de altfel, cei doi câştigători în urma votului pro-Brexit. Metalul galben intră în a şaptea săptămână de creştere. Astfel încât, dacă dorim să adăugăm un pic de aur în portofoliu, care este cel mai bun mod de a face acest lucru? Aurul creşte continuu şi a fost singurul vehicul de investiţii al cărui randament a avut o evoluţie pozitivă, metalul galben îndreptându-se către a 6-a creştere săptămânală, fiind văzut ca activ de refugiu sigur. Şi argintul a avut o creştere de 2,9%, cea mai mare din septembrie 2014. Sunt semne că drumul metalului galben nu se opreşte aici, iar analizele specialiştilor îl dau ca sigur în următoarea perioadă, în jurul valorii de 1.500 de dolari uncia.

Cotaţia aurului a crescut în ultimele săptămâni cu 1%, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii doi ani. Pe piaţa spot, uncia de aur a urcat până la 1.371,40 dolari, cea mai ridicată valoare înregistrată după luna martie 2014. „Nimeni nu poate înţelege câte riscuri vor apărea de pe urma Brexit. Acest gen de incertitudine nu este apreciat de nimeni. Acesta este factorul care duce preţurile la aur în sus“, a declarat Helen Lau, analist la firma Argonaut Securities din Hong Kong.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu câteva luni în urmă, deducem că au existat semne care prevedeau aceast refugiu în aur, pe fondul anunţatei ieşiri a Marii Britanii din Blocul European sau a incertitudinilor privind creşterea economiei Chinei, scrie Capital.

Alte articole

RAPORT Călin Georgescu și AUR-ul lui George Simion, lideri detașați în topul amenzilor date de AEP. Statul, corigent la colectarea acestora

Adrian Papahagi, atac devastator la adresa AUR. Profesorul acuză formațiunea condusă de George Simion de „un românism antiromânesc, un naționalism antinațional și un suveranism antisuveran”

Miliardarul american George Soros este cel care a luat prin surprindere lumea investiţiilor în luna mai a acestui an, atunci când, după aproape un deceniu în care nu a mai tranzacţionat, şi-a anunţat revenirea şi a pariat pe turbulenţe în economia mondială. Mai exact, Soros s-a implicat personal şi a decis ca fondul de investiţii al familiei sale – care deţine un capital de 30 de miliarde de dolari – să cumpere aur şi o participaţie de 264 milioane de dolari în cel mai mare producător de aur al lumii, Barrick Gold, anticipând o perioadă de turbulenţe economice. Această revenire a lui George Soros a atras imediat atenţia. El s-a dedicat în ultimii circa 10 ani doar acţiunilor filantropice şi conferinţelor internaţionale şi orice mişcare a sa este privită cu mare atenţie, având în vedere că miliardarul american a reuşit să îngenunchieze Banca Angliei în 1992 obţinând un profit de un miliard de dolari.

Aurul fizic este o piaţă ciudată, care nu e încurajată din motive lesne de înţeles. Aurul este un metal rar, preţul ar „exploda“ şi politica de imprimare ar avea de suferit. Să ne gândim de ce bancnotele de 500 şi 1.000 de euro şi în general bancnotele mari nu apar în mod constant pe piaţă, de ce sunt descurajate? Pentru că implică o valoare foarte mare într-un volum foarte mic şi uşor de transportat. Aşa încât, cum ar fi o plată de 90.000 euro, care reprezintă cam două kilograme de aur în acest moment, un volum foarte mic, având în vedere densitatea aurului. Prin urmare, aurul fizic este o investiţie. Istoriceşte vorbind, aurul îşi păstrează puterea de cumpărare, dar nu e comestibil, prin urmare este recomandat ca economiile în aur să nu reprezinte mai mult de 10-20% din avere.