'Trebuie să punem capăt acestei politici a Greciei de a-i lăsa pe migranți să meargă spre Nord', a declarat Sebastian Kurz într-un interviu publicat joi de cotidianul Süddeutsche Zeitung. 'Nu este posibil ca celor care reușesc să ajungă până în Grecia să li se permită să-și continue drumul', a adăugat el.

'Lucrăm acum ca Grecia să construiască 'hotspots' cu ajutorul UE pentru a le acorda ajutor acestor oameni și noi facem presiuni pentru că nu se întâmplă nimic', a adăugat șeful diplomației austriece, a cărui țară și-a înăsprit poziția față de refugiați în ultimele săptămâni, optând pentru o politică de cote. 'Hotspots' sunt centre de înregistrare și de triere a refugiaților și migranților a căror instalare se încearcă în prezent în Grecia și în Italia, două principale porți de intrare în Uniunea Europeană.

Grecia, care găzduiește 23.000 de migranți și se confruntă cu o situație dificilă la frontiera sa cu Macedonia, unde mii de migranți sunt blocați în urma restricțiilor impuse de țările vecine, a deschis la mijlocul lunii februarie patru din cele cinci 'hotspot'-uri promise în insule, cu o întârziere de câteva luni, potrivit Agerpres.

Citeşte şi Turcia afirmă că nu a blocat operaţiunea NATO de limitare a fluxului de refugiaţi pe mare

Cu aceste 'hotspot'-uri, finanțate de UE, 'noi propunem ajutor celor care au nevoie să fie protejați, dar noi nu le vom permite să-și continue călătoria', a insistat ministrul austriac de externe.

Deschiderea frontierelor europene anul trecut în septembrie — decisă de comun acord de Austria și Germania — a fost o 'gravă eroare' care trebuie să fie corectată cu promptitudine, a declarat ministrul Kurz.

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel militează ca Grecia să nu fie lăsată singură în acest dosar. Dar și ea a cerut în această săptămână ca refugiații care au sosit acolo să folosească în mod prioritar centrele de găzduire grecești. 'Refugiații nu au dreptul să decidă în legătură cu țara în care doresc să solicite azil', a spus ea.