Autobuzele RATB, echipate cu emiţători pentru a avea prioritate în intersecţii. Cum se schimbă managementul traficului în Capitală

Pentru a schimba situaţia, municipalitatea intenţionează să adopte o serie de măsuri propuse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) Bucureşti-Ilfov 2016-2030, document care susţine utilizarea transportului public în detrimentul celui cu maşina, precum şi prioritizarea mijloacelor de transport public în intersecţii, alături de modificarea timpilor de semaforizare astfel încât să se asigure fluenţa traficului conform valorilor de circulaţie reale. 

„Bucureştiul suferă de proiectarea defectuoasă a intersecţiilor, care sunt principalul determinant al capacităţii străzilor urbane. Intersecţiile sunt prea mari, determinând timpi mari pentru eliberarea lor şi pierderi de capacitate. Se produc reduceri ale numărului de benzi după intersecţie (cădere de bandă) şi benzi scurte pentru virare, determinând ambuteiaje în trafic la intersecţii. Există semnale ale semaforului nejustificate şi unele staţii de autobuz amplasate necorespunzător, care interferează cu traficul. Câteva planuri au fost pregătite în ultimii ani pentru îmbunătăţirea traficului, dar niciunul nu a fost implementat”, se specifică în PMUD. 

Conform documentului, Primăria Capitalei ar putea implementa în următorii ani un nou sistem de management al traficului, astfel încât mijloacele de transport în comun sp aibă prioritate în intersecţii.

Practic, PMUD propune ca vehiculele de transport public să fie echipate cu emiţători ce le vor permite să aibă prioritate în intersecţii, precum şi „instalarea de VMS (semnale cu mesaj variabil) combinate cu detectoare ce vor oferi informaţii în timp real despre evenimentele speciale, timpii de călătorie şi opţiunile de rută”. 

Alte articole

Anunț de ultim moment de la meteorologi pentru București. Continuă să ningă în Capitală. Șoferi, mare grijă! Se anunță polei

VIDEO Ninge ca-n povești peste sud-estul României. Capitala s-a îmbrăcat deja în alb

Sistemul de management al traficului NU funcţionează la capacitate maximă

Pentru ca planul municipalităţii să funcţioneze într-adevăr, specialişii care au întocmit PMUD cer ca toate intersecţiile semaforizate să fie conectate la Sistemul de Management al Traficului Bucureşti (SMTB).

SMTB acoperă 270 de intersecţii din cele 450 de intersecţii semaforizate din oraş. Din acestea, doar 170 sunt conecatte la Centrul de Control, restul nefiind conectate. 

„Activitatea curentă a Centrului de Control este în principal de a monitoriza evenimentele. În prezent, nu există intervenţie live (în timp real) în program. Totuşi, sistemul are capacitatea necesară pentru ca aceasta să fie implementată”, se specifică în PMUD. 

Citeşte şi O nouă linie de metrou în Capitală, între Rahova şi Colentina. Ce prevede Planul de Mobilitate Urbană Durabilă

Linii rapide de autobuz şi tramvai, în Bucureşti

Pentru a încuraja transportul în comun, municipalitatea intenţionează să crească şi viteza de deplasare a vehiculelor RATB, prin crearea unor linii rapide de tramvai şi autobuz. 

Cele două linii de tramvai rapid propuse în PMUD sunt:

– linia 7 pe traseul: Bragadiru – Alexandria – Piaţa Unirii – Pasaj Colentina – Voluntari

– linia 3 pe traseul Popeşti-Leordeni – Piaţa Victoriei.

În total, cele două linii ar acoperi o distanță de 38 kilometri. Valoarea estimată a investițiilor pentru cele două linii este de un miliard euro.

În ceea ce privește autobuzele se recomandă crearea unor linii noi, în fapt două coridoare cheie pentru introducerea autobuzului rapid:

– linia de autobuz rapid 2: Măgurele – Gara de Nord 

– linia de autobuz rapid 3: Buftea – Mogoşoaia – Străuleşti – Gara de Nord. 

Transportul în comun, în cădere liberă în România

În timp ce în alte state membre ale Uniunii Europene procentul celor care utilizează transportul în comun este în creştere, România urmează un trend invers unde creşte constant doar traficul cu maşinile personale.

„Dacă realizăm o comparaţie între România şi Italia, putem vedea că în 2002 procentajul călătoriilor cu maşina în România era de 75,8%, mai puţin decât cei 83,3% din Italia. Cu toate acestea, în 2012, România a surclasat Italia cu 82,2% vs. 78,9% în Italia. În acelaşi timp, rata de utilizare a transportului public a scăzut abrupt, de la 11,5% în 2003 la 4,9% în 2012, în timp ce în UE media a crescut la 7,4%. Deci, în timp ce UE a promovat trecerea la transportul public, România a promovat traficul auto”, concluzionează PMUD. 

Citeşte şi 15 parcări subterane noi, în Capitală cu peste 9.000 de locuri în total. Unde vor fi construite

Potrivit Strategiei de Parcare pe Teritoriul Municipiului Bucureşti elaborată în 2008, ar fi trebuit ca în anul 2017 Capitala să aibă zero deficit locuri de parcare, faţă de un deficit de 35.000 de locuri în urmă cu opt ani. Deşi timpul a trecut, nu numai că deficitul locurilor de parcare nu este nici pe departe aproape de zero, dar s-a mărit din cauza numărului în creştere a maşinilor aflate în Capitală, în condiţiile în care parcări publice noi nu s-au mai construit după cea de la Universitate. Detalii, aici. 

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov este un document strategic realizat de ROM Transport Engineering și Avensa Consulting, ambele alese în cadrul unei licitaţii realizate de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).