Autorităţile române vor să promoveze bicicletele, pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră

„Trecerea la o politică naţională de încurajare a transportului nemotorizat şi dezvoltarea unei infrastructuri adecvate pentru ciclism (piste de biciclete, rasteluri de depozitare,vagoane/compartimente speciale pentru biciclete la metrou şi în trenuri etc) conduce la reducerea transportului motorizat rutier şi implicit la reducerea emisiilor GES„, se menţionează în documentul citat de Agerpres.

Măsurile vor fi coordonate cu acţiuni de informare şi conştientizare, astfel încât mersul cu bicicleta să nu reprezinte numai o acţiune distractiv recreativă, ci să devină o obişnuinţă pentru activitatea cotidiană (mersul la cumpărături, mersul la şcoală, mersul la serviciu etc). De asemenea, se va urmări ca politicile de planificare urbană să prevadă extinderea zonelor pietonale, în special în marile aglomerări urbane.

Potrivit site-ului Administraţiei Fondului pentru Mediu (AFM), în prezent nu este în desfăşurare nicio sesiune a Programului de realizare a pistelor pentru biciclişti.

Pe de altă parte, la nivel naţional, sunt în derulare mai multe proiecte private de promovare a mersului cu bicicleta în parcuri sau pe străzile oraşelor.

Strategia Naţională asupra Schimbărilor Climatice 2013-2020 a fost aprobată de Guvern în data de 25 iulie 2013 şi ţine cont de politica Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi de documentele relevante elaborate la nivel european, precum şi de experienţa şi cunoştinţele dobândite în cadrul unor acţiuni de colaborare cu parteneri din străinătate şi instituţii internaţionale de prestigiu.

Convenţia Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) a fost parafată în anul 1992 la Rio de Janeiro, fiind, în prezent, ratificată de peste 190 de ţări.

În România, UNFCCC a fost ratificată prin Legea nr. 24/1994. Convenţia stabileşte cadrul general de acţiune privind combaterea schimbărilor climatice, definite în sensul acestui document prin stabilizarea emisiilor antropice de gaze cu efect de seră la un nivel care să prevină influenţa periculoasă a activităţilor umane asupra sistemului climatic.

În condiţiile actualului stadiu de negociere, conţinutul şi condiţiile de implementare a unui nou Acord Internaţional sunt prevăzute a se finaliza până în anul 2015, urmând ca intrarea în vigoare a acestuia să nu depăşească anul 2020.

Dacă analizele economice realizate înaintea producerii crizei economice actuale indicau costuri ridicate legate de atingerea obiectivelor de reducere, actualizarea acestora în noile condiţii generate de această criză estimează un cost de aproximativ 1% din PIB, până în anii 2050, se arată în Strategia Naţională a României privind Schimbările Climatice.