Autoritățile trag un semnal de alarmă: Românii primesc apeluri false în numele Poliției și al BNR. Cum funcționează noul tip de fraudă

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) anunță, marți, că sunt în creștere tentativele de fraudă comise în numele Poliției Române și al Băncii Naționale, iar atacatorii cibernetici încearcă să manipuleze victimele pentru a obține date bancare confidențiale.

„Un nou tip de fraudă a fost raportat în luna aprilie 2025, implicând apeluri telefonice care pretind a fi din partea Poliţiei Române şi a Băncii Naţionale a României (BNR). Infractorii folosesc metode sofisticate pentru a manipula victimele şi a obţine date bancare confidenţiale”, a transmis, marţi, DNSC.

Citește și: Fraudă în numele BNR, cu falşi curieri şi poliţişti. Cum sunt păcăliţi românii

În scenariul raportat, presupusa „agentă de la poliţie” susţine că un infractor internaţional căutat prin Interpol s-ar fi prezentat la o bancă din România şi ar fi încercat să contracteze un împrumut folosind identitatea persoanei vizate.

Alte articole

DNSC, avertisment pentru toţi românii: Nu introduceţi datele cardului pe site-uri suspecte! Atenţie la metoda „Fan Curier”

Atenție la facturile false de sărbători: Escrocii cibernetici lovesc din nou

„Se menţionează că este vorba despre o situaţie gravă, de natură penală, şi că este în desfăşurare o anchetă oficială. Persoanei i se comunică faptul că urmează să primească o citaţie pentru a se prezenta la secţia de poliţie. Se invocă o serie de articole de lege şi se creează presiune psihologică prin limbaj formal şi grav. Pentru a “dovedi” identitatea, atacatorii trimit o fotografie a unei legitimaţii de poliţie prin WhatsApp – document falsificat, dar credibil vizual”, au explicat specialiştii DNSC.

Victima este redirecţionată către un “specialist” din cadrul Băncii Naţionale a României, care pretinde că se ocupă de monitorizarea operaţiunilor bancare.

„Se transmite apoi o scrisoare oficială pretins emisă de către guvernatorul Mugur Isărescu, care susţine gravitatea cazului. În continuare, victima este întrebată dacă utilizează aplicaţii precum Telegram, pentru a continua comunicarea într-un “mediu securizat”. Prin aceste canale, se solicită ulterior extrasul de cont bancar, sub pretextul necesităţii pentru emiterea asigurării”, mai arată DNSC.

Citește și: O nouă fraudă online face ravagii în telefon. Metoda care îți fură toți banii de pe card

În tot acest timp, persoana este avertizată în mod repetat că nu are voie să discute cu nimeni despre investigaţie, nici măcar cu un avocat, sub ameninţarea unei presupuse arestări imediate.

Victimei i se spune că va fi supusă unui test poligraf pentru a se confirma că nu a divulgat informații.