Avertisment BNR pentru românii cu bani cash la saltea. Ce trebuie să faceți obligatoriu cu numerarul

Banca Națională a României (BNR) a transmis clar că este nevoie să se dezvolte mai mult rețeaua de bancomate și servicii bancare online, ca să ajungă și la oamenii din zonele izolate sau sărace. Majoritatea bancomatelor sunt în orașe, unde sunt mai mulți oameni care folosesc astfel de servicii și au acces la tehnologie.

În schimb, la sate, oamenii au mult mai puține opțiuni. O soluție ar fi să se instaleze mai multe bancomate în zonele rurale, chiar dacă nu sunt aproape de sediile băncilor.

Un alt  aspect esențial  evidenţiat de BNR în decizia privind moneda de economisire este diferența dintre dobânzile oferite pentru economii în lei și cele în euro. Dobânzile pentru depozite în lei sunt mult mai mari decât cele în euro, dar acest lucru nu reprezintă întotdeauna un avantaj.

Georgescu explică faptul că o dobândă mare reflectă slăbiciunea monedei respective, în timp ce o dobândă mică indică o monedă mai puternică și mai stabilă. În cazul economiilor personale, el a optat să păstreze banii familiei în euro, deoarece această monedă este mai puternică și mai sigură pe termen lung.

Alte articole

Diana Şoşoacă tună şi fulgeră, a anunţat Cod Roşu în relaţia cu BNR: „Dacă prind un român că deschide ușa, eu îl bat. La revedere!”

Curs BNR vineri, 11 iulie 2025. Leul românesc pierde teren în raport cu euro și cu dolarul american

De asemenea, el subliniază că prețurile în România pentru bunuri importante precum apartamente, chirii, mașini și servicii sunt legate de euro. Aceasta face ca păstrarea economiilor în euro să fie o măsură de protecție împotriva devalorizării leului și a creșterii cursului de schimb.

Un alt factor care influențează valoarea leului este deficitul de cont curent. România are cel mai mare deficit de cont curent din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că importurile depășesc semnificativ exporturile. În 2024, acest deficit a ajuns la 27 de miliarde de euro, cu 7 miliarde mai mult decât în 2023.

„Primesc des întrebarea „în ce moneda ții banii?”. Toți banii mei sunt în depozite în euro, chiar dacă dobânda la depozitele în lei este mai mare. Dobânda mică înseamnă moneda puternică. Dobânda mare înseamnă moneda slabă. Eu vreau să țin banii familiei într-o moneda puternică.

Un alt motiv pentru care țin banii în euro este faptul că toate prețurile din România sunt legate de euro: apartamente, chirii, mașini, internet etc. În acest fel ma protejez pentru devalorizarea leului. Valoarea unei monede este dată de indicatorul Cont Curent. Acest indicator arată tranzacțiile dintre diversele monede”, a spus economistul pe Facebook.

Acest dezechilibru pune presiune pe leu, iar cursul euro ar trebui, teoretic, să crească zilnic. Totuși, statul român intervine pe piață prin împrumuturi externe în euro, pe care apoi îi vinde pe piața internă pentru a menține cursul valutar sub control. Radu Georgescu avertizează că această strategie nu este sustenabilă pe termen lung, având în vedere obligațiile de reducere a deficitului bugetar și creșterea dobânzilor la împrumuturi.

Un raport recent al Bank of America atrage atenția asupra riscului crescut de depreciere a leului, ceea ce ar putea duce la o creștere semnificativă a prețurilor. Această situație reprezintă un motiv suplimentar pentru care economisirea în euro poate fi o alegere mai sigură.

„România are cel mai mare deficit de Cont Curent din UE. În 2024 au ieșit din România (din tranzacții comerciale import – export) 27 miliarde euro mai mult decât au intrat. Acest indicator a crescut cu 7 miliarde euro comparat cu 2023. În mod normal euro ar trebui să crească în fiecare zi. Cursul euro nu crește, încă, deoarece statul împrumută euro de la bănci externe, bani pe care ii vinde în România.

Această schemă nu prea mai poate să funcționeze deoarece România este obligată să reducă deficitul bugetar. Plus că au crescut mult dobânzile la împrumuturi. Săptămâna trecută, Bank of America a scris în raportul pentru România că este risc mare de creștere a cursului pentru euro. Lucrul acesta va duce la creșterea tuturor prețurilor”, a scris economistul.

BNR: Titlurile de stat emise de România oferă dobânzi atractive de aproximativ 8%

În ceea ce privește titlurile de stat emise de România, acestea oferă dobânzi atractive de aproximativ 8%, însă acest nivel ridicat ascunde riscuri economice majore. Comparativ, Germania oferă o dobândă de 2,5%, iar Bulgaria 4,5% pentru titlurile lor de stat.

Diferența semnificativă se explică prin riscul de devalorizare a leului și problemele fiscale și monetare generate de deficitul bugetar foarte mare al României.

„Dobânzile la titlurile de stat emise de România sunt în jur de 8%.  Germania plătește o dobânda de 2,5% pentru titlurile de stat. Bulgaria plătește 4,5%. De ce România plătește dobânzi mult mai mari? Motivul este cel prezentat de mine.

Riscul de devalorizare a leului. Bonus. Avem riscuri fiscale și monetare din cauza deficitului bugetar foarte mare. Băncile străine împrumută, încă, România deoarece știu de aceste riscuri și folosesc instrumente de protecție financiară. Se numesc Swap pe dobânda și Swap pe valută”, a mai spus economistul.

Băncile străine, conștiente de aceste riscuri, utilizează instrumente financiare sofisticate, cum ar fi swap-urile pe dobândă și valută, pentru a se proteja împotriva pierderilor. Din păcate, persoanele fizice nu au acces la aceste tehnici de hedging, ceea ce le expune în mod direct riscurilor economice.

„Aceste tehnici financiare se numesc Hedging. Cu alte cuvinte, băncile străine se protejează pentru pentru devalorizarea leului. Persoanele fizice nu au acces la aceste instrumente financiare și nu au posibilitatea să se protejeze.

Gravitația și economia: în Univers toate lucrurile se mișcă datorită gravitației. Pe planetă Pământ toate lucrurile sunt mișcate de economie. De aceea este foarte important să înțelegi cum funcționează economia”, a conchis el.

Avertismentul BNR pentru românii care fac plăți în numerar. Ce se întâmplă cu bancomatele din România

Uniunea Europeană a impus noi reguli în legătură cu limitele de plată în numerar, la care toate statele membre vor trebui să se adapteze până în 2027, inclusiv România.

Prin Banca Națională a României (BNR), noile reglementări impuse de Uniunea Europeană, vor trebui implementate în reglementările naționale privind sistemul bancar și persoanele care comercializează bunuri sau servicii.

În prezent este în vigoare Regulamentul (UE) 2024/1624 din 31 mai 2024, care impune noi reguli privind utilizarea numerarului, dar în conformitate cu reglementările naționale dacă sunt mai restrictive, Articolul 80 din Regulamentul menționat anterior, în vigoare din 9 iulie 2024, prevede că „persoanele care comercializează bunuri sau prestează servicii pot accepta sau efectua o plată în numerar până la o sumă de 10.000 euro sau o sumă echivalentă în valută națională sau străină, indiferent dacă tranzacția se realizează cu o singură operațiune sau cu mai multe operațiuni care apar conectate”. Să vedem care este noua limită unică și omogenă în UE.