Avertisment de la BNR despre sistemul de pensii. Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale: „Nu trebuie să mai fie creșteri ca ultima dată”

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), le-a vorbit la sfârșitul săptămânii trecute studenților de la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor (FEAA) din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași despre starea reală a economiei românești. El a fost prezent la un eveniment organizat de profesorul Dan Chirleșan. Oficialul BNR a explicat de ce repetarea unui salt masiv al cheltuielilor cu pensiile, după modelul reformelor recente, ar reprezenta o capcană periculoasă pentru stabilitatea țării.

Lazea a ținut să îi liniștească pe oameni și să demonteze scenariile alarmiste: pensiile nu vor rămâne înghețate și vor fi resurse în buget pentru a acoperi inflația prin indexările firești. Totuși, a atras atenția că un șoc bugetar masiv, cum a fost creșterea de 40% de la ultima reformă, a spus el, nu mai are cum să fie susținut, deoarece s-a bazat pe bani luați pe datorie.

„Legat de pensii, nu spune nimeni că nu vor fi resurse. Nimeni n-a spus că la anul pensiile nu se vor indexa. Vor fi bani, dar nu trebuie creșteri de 40%, cum a fost ultima dată. Sunt clar bani împrumutați și nu este normal să finanțezi cheltuieli permanente din venituri temporare. Adică faci un împrumut ca să finanțezi cheltuieli care vor fi ani în șir”, a explicat la Iași oficialul BNR.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Vrei să știi cât câștigă șeful și colegii bugetari? Se rezolvă! Instituțiile de stat, obligate să publice, de două ori pe an, salariile și sporurile angajaților

Alte articole

Luca Niculescu, vești bune pentru pensionari: „Pot să spun cu un grad mare de siguranță că va exista o indexare a pensiilor”

BNR menține dobânda-cheie la 6,5%. Inflația ar putea crește

Îngrijorarea lui Lazea devine mai clară dacă ne uităm la efortul uriaș pe care bugetul de stat l-a făcut deja. Totul a început în februarie 2024, când Guvernul a aprobat normele de aplicare pentru noua Lege a pensiilor (Legea nr. 360/2023), pregătind terenul pentru ceea ce avea să devină cea mai amplă reformă a sistemului public de pensii de până acum.

Marea recalculare s-a aplicat efectiv până la 1 septembrie 2024 și a reprezentat prima etapă majoră a noii legi. Rezultatul a fost o creștere istorică a veniturilor, dar și o presiune uriașă pe bugetul de stat: peste 3,8 milioane de pensii (reprezentând 82,56% din total) au fost majorate în urma acestui proces, iar creșterea medie de care au beneficiat acești pensionari a depășit 600 de lei, o sumă care a mărit considerabil efortul financiar lunar al statului. La nivelul județului Iași, spre exemplu, cea mai mare creștere în urma recalculării a fost de 8.000 de lei.

Exact după ce s-a încheiat prima etapa a recalculării, Maria Andronache, directoarea Casei Județene de Pensii Iași, anunța că 105.195 de pensionari, adică peste 70% din cei care au beneficiat de recalcularea drepturilor de pensie în prima etapă, vor avea o pensie mai mare cu 650 lei, în medie.

Citește și Cum poți să afli ce pensie o să ai la bătrânețe. Poți să verifici stagiul de cotizare, contribuțiile plătite direct de acasă

Declarațiile actuale ale economistului-șef BNR vin să confirme semnalele de alarmă trase încă de la începutul anului 2024 de președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. El avertiza că, deși reforma corectează inechități, ea vine în cel mai prost moment economic posibil – o execuție bugetară complicată, cu un deficit în jur de 6% din PIB. Președintele Consiliului Fiscal sublinia atunci că presiunea pe cheltuieli va îngreuna misiunea României de a reduce deficitul la 3% și riscă să sperie piețele financiare internaționale de unde țara se împrumută.