Avertisment terifiant al economiştilor: „România a intrat în recesiune tehnică. Va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani”

Socol a avertizat că România a intrat în recesiune tehnică, în condiţiile în care economia a suferit o „cădere puternică” în semestrul doi din 2021.

„România a intrat în recesiune tehnică în ultimul semestru al anului trecut. Dacă nu se iau măsuri radicale urgente privind intervenţia publică / reglementarea preţurilor la energie şi gaze naturale pe durată limitată, după aprilie 2022, România va resimţi cea mai mare criză economică şi socială din ultimii 30 ani.

Ieri, Institutul Naţional de Statistică a publicat date privind evoluţia PIB în trimestrul 4 din 2021. În ciuda declaraţiilor de basm, economia României a suferit o cădere puternică în semestrul 2 din anul trecut. Creşterea economică cu două cifre a fost un balon de săpun care s-a spart, lovindu-se de realitatea economică crudă.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

România a decelerat puternic din punct de vedere economic în trimestrul 3 şi şi-a accentuat căderea în trimestrul 4 din 2021. INS indică un plus de 0,1% in trim 3 2021 (în marja de eroare) şi o cădere de 0,5 % în trim 4 din 2021. O încetinire atât de abruptă – de la 13,4% la 2,7% nu a avut România decât în ​​​​perioadele de criză economică majoră (a se vedea trimestrul 2 faţă de trimestrul 1 din anul 2020 – intrarea în pandemie / carantină).

Alte articole

Cum a nenorocit Ilie Bolojan economia României. Comerțul cu amănuntul scade pentru a zecea lună consecutivă

BNR, cel mai dur avertisment din 2026! ”Să renunțăm la populisme. Există riscul retrogradării țării, al opririi finanțărilor de pe piețele externe”

Ultimele trei trimestre mi-au dat dreptate. Realitatea economică şi socială indică fenomene îngrijorătoare. Explozia preţurilor la energie şi gaze naturale a apărut în principal din cauza Liberalizării iraţionale. Să implementezi un astfel de proces pe pieţe neconcurenţiale, imature şi cu înţelegeri de tip duopol/oligopol cooperant, pe o bursă nereglementată corect (cu marea majoritate a tranzacţiilor pe termene foarte scurte, speculative, invers faţă de ceea ce se întâmplă în ţările dezvoltate), nu poate conduce decât la un eşec major al pieţei. Este ceea ce vedem astăzi.”, a precizat Cristian Socol, conform Adevărul.

Citeşte şi: Recalculare pensii 2022. Cine sunt românii care vor primi bani în plus DOCUMENT

România a intrat în recesiune tehnică. Creşterea economică, afectată din cauza inflaţiei şi a crizei energetice

Potrivit Agerpres, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a revizuit în scădere la 4,3% prognoza de creştere economică pentru acest an, faţă de 4,6% cât estima anterior, având în vedere şocul inflaţionist din ultimul trimestru al anului trecut şi valul 5 al pandemiei de coronavirus.

Instituţia subliniază, totodată, că nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina.

„Având în vedere evoluţia economiei sub impactul şocului inflaţionist din trimestrul IV 2021, precum şi apariţia valului 5 al pandemiei, cât şi continuarea crizei energetice, în special în prima parte a anului 2022, s-a estimat pentru anul în curs un avans economic de 4,3%, revizuire în uşoară scădere comparativ cu prognoza de toamnă (4,6%) şi un deflator de 6,1%, în creştere, corelat cu majorarea preţurilor. Acest scenariu nu a luat în calcul declanşarea unui conflict determinat de tensiunile geopolitice de la graniţa cu Ucraina”, se arată în Prognoza 2021 – 2025, varianta de iarnă.

Produsul Intern Brut este estimat la 1.315 miliarde de lei preţuri curente în acest an.

Ajustarea estimării privind avansul PIB a luat în calcul menţinerea preţurilor pentru produsele energetice la un nivel ridicat, ceea ce ar afecta activitatea din industrie, în special cea chimică şi metalurgică, ramuri industriale energointensive, explică CNSP. Totodată, întreruperile în lanţurile de aprovizionare sunt estimate a continua, deşi perturbările pot fi de amplitudini mai reduse, dar vor continua să afecteze industria auto şi cea de echipamente electrice.

În aceste condiţii, pentru valoarea adăugată brută din industrie CNSP estimează o majorare cu 4,1% în 2022, în scădere cu 0,3 puncte procentuale faţă de varianta din prognoza de toamnă.

Pentru sectorul construcţiilor în condiţiile manifestării unui efect de bază determinat de încetinirea activităţii în a doua parte a anului 2021, dar şi a unui impuls susţinut provenit din accesarea fondurilor europene, s-a estimat un spor al valorii adăugate brute de 9,6%, în creştere cu 0,6 puncte procentuale faţă de prognoza de toamnă.

O creştere mai modestă este aşteptată şi pe partea serviciilor, în special pe componenta de achiziţii de bunuri de către gospodăriile populaţiei. Pentru servicii, per ansamblu, modificarea descendentă a valorii adăugate brute s-a situat la 0,3 puncte procentuale.

„În concordanţă cu aceste evoluţii, pe latura cererii, s-a prognozat o dinamică mai redusă în cazul consumului privat cu 0,7 puncte procentuale, dar şi în cazul formării brute de capital fix, unde dinamica anuală se situează cu 0,2 puncte procentuale sub estimarea anterioară. În acest ultim caz, reducerea provine dintr-un import mai redus de echipamente, în timp ce componenta de construcţii este în uşoară creştere, aşa cum s-a menţionat anterior”, se arată în documentul citat.

Estimările indică o inflaţie la sfârşitul anului 2022 de 9,5%, corespunzător mediei anuale de 9,9%, şi nu au luat în calcul alte măsuri de sprijin a populaţiei, acestea urmând a fi cuantificate în prognoza următoare, menţionează sursa citată.

Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică publicate marţi, economia românească a crescut cu 5,6% anul trecut. În ultimul trimestru din 2021, PIB-ul a scăzut cu 0,5% faţă de trimestrul anterior, dar a urcat cu 2,2% faţă de perioada similară din 2020.

Citeşte şi: Vouchere de vacanţă 2022 şi pentru angajaţii de la privat. Anunţ oficial de la ministrul Turismului