Avertismentul analiştilor economici: România se îndreaptă spre un deficit bugetar comparabil cu cel din pandemie. Se aşteaptă creşteri de taxe şi impozitarea progresivă

„Din cauza alegerilor parlamentare care vor avea loc foarte târziu în acest an, vedem acum riscul ca deficitul bugetar să depășească 7% din PIB în 2024, cu excepția cazului în care guvernul reduce cheltuielile sau decide să facă arierate. Acestea din urmă ar afecta eforturile de anul viitor de a strânge băierile pungii”, au transmis Dan Bucșa, economist șef pentru Europa Centrală și de Est la UniCredit Londra, și Anca Negrescu, senior economist UniCredit Bank România.

UniCredit avertizează că doar prin creșterea taxelor se va putea reduce deficitul bugetar în anul viitor. Creșterea taxei pe valoare adăugată (TVA), a accizelor, a taxelor pe proprietate și pe mărfuri sunt măsurile propuse. De asemenea, UniCredit se așteaptă ca din 2026 să fie introdusă taxarea progresivă a veniturilor.

„Deficitul bugetar nu va fi redus în 2025 decât dacă impozitele cresc. În timp ce premierul Marcel Ciolacu continuă să nege că TVA-ul va crește, cel puțin la alimente și medicamente, ne așteptăm la o creștere a cotei TVA (cu 2 pp pentru cota principală) și la creșterea accizelor, a impozitelor pe proprietate și pe mărfuri”, au explicat economiștii UniCredit, pentru Profit.ro.

Situația fiscală a fost agravată de poziția partidelor de guvernare în contextul celor patru rânduri de alegeri din acest an. Salariile și pensiile de stat au fost majorate, iar din septembrie urmează o nouă creștere a pensiilor, contribuind astfel la creșterea deficitului fiscal.

Alte articole

Andrei Caramitru vede luminița de la capătul deficitului: „Dacă economia merge bine, deficitul poate coborî sub 6% anul viitor”

Economia României este la un pas de echilibru, însă sunt nevoie de fonduri UE pentru a salva bugetul în 2026. Ce spune Consiliul Fiscal

„Campania electorală a oprit orice eforturi de îmbunătățire a colectării impozitelor, iar deficitul bugetar a crescut la 3,3% din PIB la sfârșitul lunii aprilie, mai mare decât în timpul pandemiei de COVID-19. Execuția slabă a bugetului se explică atât prin cheltuieli mai mari decât cele planificate (ceea ce este obișnuit într-un an electoral), cât și prin venituri mai mici decât cele planificate (pe lângă colectarea slabă a veniturilor, impozitele pe companiile energetice au scăzut în concordanță cu prețurile internaționale)”, au adăugat specialiștii UniCredit.

Citeşte şi: Inflaţia va scădea, spun specialiştii economici, dar există şi veşti proate pentru românii cu credite. Euro va trece de 5 lei

Aceştia estimează că, în cazul în care deficitul bugetar nu va fi corectat, riscul de scădere a ratingului de țară va crește în perioada 2025-2026. Creșterea economică este prevăzută să încetinească, de la 2,4% în 2024 la doar 1,3% în 2025, cel mai redus nivel de după pandemie.

„Fiscul are nevoie de încă un an pentru a pregăti sistemele spre o mișcare către taxarea progresivă a veniturilor din 2026, care ar trebui să ajute la o scădere a deficitului către 4% din PIB”, au mai declarat Bucșa și Negrescu.

Economiștii anticipează că economia va reacționa negativ la creșterile de taxe. Inflația ar urma să scadă la 4,5% la finele acestui an și să rămână la 4% în anul viitor, pe fondul creșterilor de taxe, în pofida reducerii cererii de consum. O revenire în ținta de 1,5-3,5% este posibilă abia în 2026, dacă ajustările continuă.

De asemenea, cursul de schimb este așteptat să urce la 5-5,1 lei/euro în primul trimestru al anului viitor, după alegeri. Datoria publică este prognozată să crească de la 49% la finele anului trecut la 51% în acest an și aproape 53% în 2025.

Citeşte şi: Se aplică de la 1 iulie. ANRE a aprobat majorarea tarifelor de distribuţie a gazelor