Avertismentul climatologilor după ce ”Ghețarul Apocalipsei” a început să se topească. Nivelul apei pe planetă ar putea crește cu 50 de centimetri: ”Nu avem ce să facem, putem să ne adaptăm”

Datele științifice indică faptul că acest colos de gheață joacă un rol-cheie în stabilitatea calotei glaciare din vestul Antarcticii, acționând ca un adevărat „dop” care împiedică mase uriașe de gheață să alunece în ocean. Specialiștii avertizează că destabilizarea sa ar putea declanșa un lanț de efecte cu consecințe globale.

„Ghețarul Apocalipsei” are o suprafață echivalentă cu 80% din suprafața României și blochează masa de gheață din Antarctica să ajungă în ocean și astfel să se să se topească, a explicat climatologul Bogdan Antonescu, la Digi 24. Potrivit acestuia, rolul ghețarului este esențial în menținerea unui echilibru fragil între calota glaciară și oceanele planetei.

„În sine, dacă acest ghețar s-ar topi, ar avea o contribuție cumva de 50-60 de centimetri la creșterea nivelului mării. Dar dacă însă s-ar topi complet și toată gheața din partea de vest a Antarcticii ar intra în proces de de topire, ar ajunge în în zona de ocean, atunci contribuția ar fi mult mai mare, undeva la 1 metru, 1,5 metri. Acesta este un proces foarte lent”, a spus climatologul.

Chiar și o creștere relativ redusă a nivelului mării ar avea însă efecte dramatice, avertizează specialistul.

Alte articole

Orașul cu climă tropicală din România. Pe ce dată vine primăvara, conform meteorologilor Accuweather

Anunţul meteorologilor în zilele cu ger siberian: 2025 a fost al treilea an cel mai cald înregistrat vreodată în lume

„Orice creștere a nivelului mării în acest moment înseamnă un impact foarte mare, pentru că avem zone de coastă, avem zone care sunt locuite în zonele de coastă și atunci orice creștere a nivelului mării ar avea un impact foarte foarte mare. Ar fi suprafețe mult acoperite cu apă, am avea orașe din zonele costiere care ar suferi din această creștere a a nivelului mării”, a spus Antonescu, indicând Florida drept unul dintre exemplele cele mai vulnerabile.

Citește și: România sub zăpadă și ger, cea mai dură iarnă din istorie. Unde au fost înregistrate -38 de grade Celsius

În Europa, impactul ar fi mai redus comparativ cu alte regiuni, însă nu neglijabil. Orașe precum Londra ar putea resimți efecte semnificative, în timp ce statele insulare ar fi cele mai grav afectate de o eventuală creștere accentuată a nivelului oceanelor. Totuși, incertitudinile rămân mari în ceea ce privește ritmul fenomenului. Antonescu subliniază că „nu știm în prezent cât de repede se va topi acest ghețar și la ce nivel va ajunge creșterea nivelului mării”.

Procesul de topire este unul complex și dificil de monitorizat.

„Acest ghețar ajunge până la până la fundul mării. Problema este că se topește cumva de dedesubt și nu știm clar, nu avem toate procesele fizice foarte clare, cât de accelerată este această topire, aici este problema”, a explicat climatologul.

Din acest motiv, comunitatea științifică încearcă să obțină date mai precise prin cercetări directe.

„Acum avem o expediție care este în Antarctica sau un drum spre Antartica și care va fora în acest ghețar, o să introducă probe, instrumente care să monitorizeze pe termen lung și atunci vom înțelege mai bine cât de repede se topește, ritmul în care se topește și care este impactul. În următorii ani o să vedem desprinderi din acest ghețar, desprinderi de aisberguri, dar pe termen lung ne gândim la o topire totală, asta înseamnă 100-150 de ani, deci pe termen foarte lung, la topirea completă a ghețarului și pe urmă la un impact la tot ceea ce înseamnă masă de gheață din din Atarctica”, a mai spus Antonescu.

Riscul major apare, potrivit acestuia, în momentul în care masele de gheață ajung efectiv în ocean.

„Acolo ar fi problema cea mai mare, când acea masă de gheață ajunge în ocean și începe să se topească și de acolo avem contribuția cea mai mare la la creșterea nivelului oceanului”, a adăugat climatologul.

Specialiștii avertizează că procesul nu este reversibil în condițiile actuale ale încălzirii globale. „Nu avem ce să facem tehnologic în momentul acesta, gețarul a intrat într-un proces de topire, pe fondul schimbărilor climatice. Dar ce putem face este să reducem aceste gaze cu efect de seră, să reducem impactul schimbărilor climatice și atunci, într-un ritm mai lent, să încercăm să ne adaptăm, în special pentru zonele acestea costiere care sunt sunt locuite. Din păcate nu avem o o o tehnologie să ne ajute să împiedicăm topirea acestui ghețar. Doar o înțelege mai mai bună a proceselor care au loc acolo, astfel încât să ne putem adapta mai ușor”, a concluzionat Bogdan Antonescu.

Citește și: Iarna revine în forță în Capitală. Ninsori mai multe zile la rând și temperaturi negative anunțate pentru începutul lunii ianuarie