Stolojan a abordat, totodată, tema creșterii taxelor și impozitelor aplicate în anul 2026, afirmând că aceste decizii erau inevitabile și ar fi trebuit luate cu mult timp înainte. În opinia fostului premier, lipsa reformelor structurale reale a contribuit la acumularea unor dezechilibre bugetare majore, care au fost corectate tardiv prin majorări fiscale suportate de populație.
Într-o declarație acordată postului Realitatea Plus, Theodor Stolojan a afirmat că una dintre cele mai importante restanțe ale actualului premier este reducerea cheltuielilor cu personalul din sectorul public, măsură promisă, dar neimplementată. Acesta a susținut că România continuă să funcționeze după un model administrativ învechit, cu efecte negative în domenii esențiale precum sănătatea și educația:
„Avem spitale dotate cu aparatură de ultimă generație, dar fără specialiști care să o opereze, ceea ce reprezintă definiția cheltuielii publice neproductive. Fără o lege a salarizării bazată pe performanță, viziunea lui Bolojan rămâne doar la stadiul de intenție.
Bolojan este restant la ora actuală pe cea mai importantă reformă pe care o așteaptă românii. Nu vorbim doar de impozite majorate, ci și de TVA și accize mărite, iar el vede că reforma s-a împotmolit când a venit vorba de administrația publică. Este vorba de reducerea cu 10% a cheltuielilor cu personalul. Știam de la bun început că se va înfunda cu reformele, pentru că Bolojan trebuie să facă acea reducere de 10%, dar nu poate ataca în condițiile actuale ale partidelor politice. Suntem blocați într-o reformă din 1968. Nu sunt atacate nici sectoarele publice care oferă educație sau sănătate, deși unele sunt neproductive.
Aceasta este o reformă care trebuie să schimbe gândirea. Bolojan avea în vedere salarizarea în funcție de performanță, dar nu există legea salarizării”, a declarat Theodor Stolojan la Realitatea Plus.
Fostul premier a comentat și majorările de taxe și impozite aplicate în 2026, apreciind că România avea un nivel al fiscalității mult sub cel al statelor dezvoltate și că ajustarea era necesară. El a pus însă responsabilitatea pentru situația actuală pe deciziile clasei politice din ultimii ani.
„Ne uităm mereu spre țările dezvoltate. Când comparăm taxele României cu cele din Franța sau Germania, noi eram undeva la o zecime din ce încasau acele state. Dacă ei au 3 puncte procentuale, ne așteptăm și noi să avem măcar 2; eram mult în urmă. Această reformă trebuia făcută. Când a venit pandemia, în special în fabrici, oamenii au suportat acele plăți de 75% și au înțeles că a venit o „pauză de vară”. Acum, însă, este vina clasei politice.
Din păcate, de data aceasta nu am avut cauze obiective care să fi condus la această exagerare a deficitului bugetar.
A fost încălcată o regulă fiscală simplă, de bun simț: cheltuielile de zi cu zi trebuie acoperite din venituri. Ori noi am acoperit cheltuielile curente din datorie; am avut cheltuieli mai mari decât veniturile. Iar aici au apărut economiști care au băgat în capul politicienilor următoarea idee: că dacă am investiții de 8% din PIB, pot să am și cheltuieli de 8% din PIB. Ce nu au spus este că jumătate din aceste investiții au fost făcute cu bani europeni. Mai avem tendința ca, în loc să folosim fondurile UE pentru investiții, burse sociale sau măsuri pentru bunăstarea imediată, să le folosim pentru cheltuieli curente.”, a mai spus Stolojan.