Avioane de vânătoare NATO, ridicate de la sol după intrarea unei drone în spaţiul aerian al Letoniei

Au fost activate și avioane de vânătoare participante la misiunea NATO de poliție aeriană din zona Baltică. Forțele Armate Naționale confirmă că o dronă a intrat și ulterior a ieșit din spațiul aerian leton. În jurul orei 8:00 dimineața, Forțele Armate Naționale au anunțat că amenințarea la adresa spațiului aerian leton în municipalitățile menționate a luat sfârșit”, se arată într-un comunicat publicat pe rețeaua socială X.

„Astăzi, 17 mai, în jurul orei 6:00 dimineața, Forțele Armate Naționale au informat publicul despre o posibilă amenințare la adresa spațiului aerian leton în municipalitățile Alūksne, Balvi, Krāslava, Ludza și Rēzekne. Forțele Armate Naționale au activat imediat unități mobile de apărare antiaeriană desfășurate în regiune, care s-au deplasat la locațiile indicate și au ocupat poziții.

Ucraina a lansat cel mai devastator atac asupra Moscovei din ultimul an

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

Forțele armate letone au adăugat că astfel de incidente „rămân posibile” atâta timp cât continuă războiul Rusiei împotriva Ucrainei. În declarație nu se precizează din ce țară provenea drona, scrie Uawire.org.

Alte articole

„Benzinăria Moscovei” în flăcări și drumuri închise spre Crimeea în urma unui atac cu drone din Ucraina. Reacţia lui Zelenski

Atac aerian masiv cu rachete şi drone asupra Kievului. Mănăstirea Lavra Pecersk şi un bloc-turn de locuinţe au luat foc

Un alt incident cu drone a sfârșit cu demisia prim-ministrului Letoniei
Joi, 14 mai, Evika Siliņa, din partidul „New Unity”, și-a dat demisia din funcția de prim-ministru al Letoniei, pe fondul unei crize guvernamentale declanșate de incidentul cu drona.

Unknown UAV Enters Latvian Airspace, NATO Jets Scrambled In East

An air alert was issued across five eastern regions after Latvia’s armed forces reported the drone incursion, with NATO fighters sent to patrol the area.

📹 LTV Ziņu dienests/X pic.twitter.com/znsykpDHtt

— RT_India (@RT_India_news) May 17, 2026

„Îmi dau demisia, dar nu renunț și nu plec. Eu și «New Unity» vom continua să ne respectăm promisiunile față de poporul leton, față de toți cei alături de care am apărat valorile europene”, le-a spus Siliņa jurnaliștilor într-o conferință de presă. Ea și-a acuzat adversarii de „gelozie politică și interese partizane înguste” care au prevalat în fața responsabilității.

Cu o zi înainte, pe 13 mai, două dintre cele trei partide din coaliția de guvernare a Letoniei, Uniunea Verzilor și a Țăranilor, de orientare conservatoare social, și social-democrații „Progresiști”, au anunțat că guvernul a devenit practic nefuncțional. Pe 14 mai, Saeima urma să analizeze o moțiune de cenzură împotriva cabinetului.

Cauza imediată a crizei a fost efectul politic al incursiunii a două drone în spațiul aerian leton, dintre care una s-a prăbușit într-un depozit de petrol din orașul Rēzekne.

Viceministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a declarat ulterior că dronele ucrainene au ajuns în Letonia ca urmare a sistemelor de război electronic rusești, care „au deviat în mod deliberat dronele ucrainene de la țintele lor de pe teritoriul rus”.

Ministrul apărării al Letoniei, Andris Sprūds, membru al partidului „Progresiști”, a demisionat pe 10 mai, afirmând că se retrage „pentru a proteja armata letonă de implicarea într-o campanie politică”. După demisia sa, Siliņa a spus că Sprūds și-a pierdut încrederea publică și a susținut că incidentul cu dronele arată că conducerea apărării „nu și-a respectat promisiunea de a asigura un cer sigur”.

Președintele leton vrea „dinamism” în guvern
Pe 16 mai, președintele leton Edgars Rinkēvičs a anunțat că i-a încredințat deputatului opoziției din „United List”, Andris Kulbergs, sarcina de a forma un nou guvern.

Citește și : Se strânge lațul pentru ruși? Invadarea Ucrainei, judecată de un tribunal special pe care îl susțin 36 de țări!

Președintele a explicat alegerea spunând că dorește să introducă „dinamism” în guvern prin implicarea unui reprezentant al opoziției, adăugând că se așteaptă la progrese în negocierile de coaliție până pe 25 mai.

Andris Kulbergs a promis la rândul său că nu se va limita la formarea unui cabinet tehnic interimar, ci va încerca să formeze cea mai largă posibilă „coaliție de acțiune”. Potrivit portalului Delfi, Kulbergs a subliniat că, în contextul crizelor simultane din politică, securitate, economie și încredere, Letonia are nevoie de un guvern „capabil”. El a promis că noul cabinet va lucra intens în următoarele cinci luni până la alegerile viitoare și a îndemnat partidele să se concentreze pe rezultate.