Veste proastă pentru Gigi Becali, după decizia CCR privind confiscările extinse

Judecătorii Curții Constituționale a României au declarat neconstituțională măsura confiscării extinse a bunurilor dodândite înainte de 2012, când legea a intrat în vigoare. Decizia CCR va fi valabilă după ce va fi publicată în „Monitorul Oficial”. „Cu majoritate de voturi, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că dispoziţiile art. 112 indice 1, alin. (2,) lit. (a) din Codul penal sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică asupra bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 63/2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal”, arată un comunicat al CCR. Am încercat să aflăm de la câţiva jurişti de marcă ce urmări judiciare şi civile va acea această decizie-bombă a CCR.

Cei cărora li s-au luat bunurile prin această confiscare extinsă trebuie să primească înapoi bunurile sau să fie despăgubiţi. Se pune întrebarea cum? ”Cel/cei în cauză trebuie să facă o cerere de revizuire a hotărârilor penale prin care s-a dispus confiscarea, motivat de faptul că acest text de lege a fost interpretat implicit ca fiind în parte neconstituţional. Curtea a dat o interpretare, nu a sancţionat textul de lege, nu a spus că textul din Codul penal este neconstituţional, ci a spus că nu se poate aplica retroactiv momentului intrării în vigoare. Înseamnă că cei cărora le-au fost confiscate astfel de bunuri dobândite anterior intrării în vigoare a noului Cod penal ar trebui să formuleze o cerere de revizuire, invocând această interpretare dată de CCR, obligatorie altfel. Iar acele bunuri să fie restituite”, declară, în exclusivitate pentru ”ring”, avocatul Artin Sarchizian, preşedintele Societăţii Române pentru Drepturile Omului (SRDO).

Întrebat dacă, dincolo de brambureala judiciară a atâtor noi posibile procese, nu se crează şi o harababură cu privire la retrocedarea bunurilor confiscate care, în unele cazuri, este posibil să fi ajuns la nişte terţe persoane, cumpărători de bună credinţă, avocatul Sarchizian spune: Mai există un principiu, cel al securităţii raporturilor în circuitul civil. Şi, conform acestui principiu, dacă bunurile au fost dobândite de către terţi de bună credinţă, rămân definitiv în posesia acestora. Şi, atunci, se pune problema cine îi despăgubeşte pe cei cărora li s-a confiscat (n.r. – pe victimele confiscării extinse). În acest caz, în mod normal, statul – pentru că el este vânzătorul şi trebuie să întoarcă preţul încasat – trebuie să plătească”. Din ce bani? Din banii noştri, ai contribuabililor, evident.

Veste URIAŞĂ pentru GIGI BECALI. Eliberat CONDIŢIONAT!

Alte articole

Adriana Bahmuțeanu, în proces cu fiul ei cel mare, Eduard. Vedeta s-a prezentat la tribunal fără avocat: „O să văd ce fac”

Doliu în lumea juridică. Un cunoscut avocat din dosarul lui Traian Băsescu a murit subit

La rândul său, avocata Maria Vasii, fost judecător, arată: ”În mod normal, se impune un text de lege care să întregească, să completeze cadrul legislativ, ca urmare a pronunţării deciziei CCR, dar în discuţie este şi dacă poate fi admisă o revizuire sau se impune, până la clarificarea la nivel legislativ, să se invoce pe cale incidentală, înăuntrul unei judecăţi, o excepţie de neconstituţionalitate, pentru ca ea să servească persoanei respective pe calea revizuirii speciale, pentru îndreptarea erorii de judecată. Mă tem că este un deficit de reglementare procedurală. Sunt convinsă că, odată cu pronunţarea unei legi care să răspundă acestei decizii a CCR, vor exista şi dispoziţii procedurale care să ne spună ce se întâmplă cu hotărârile care au fost pronunţate în acest interval de timp în care legea a fost neclară”.

Întrebaţi dacă George Becali, Adrian Năstase sau alte nume grele ar putea beneficia de această interesantă decizie a CCR, specialiştii în Drept (penal) răspund interesant. ”La domnul Becali nu s-a dispus măsura confiscării extinse. La dânsul s-a dispus măsura confiscării doar ca urmare a săvârşirii unei fapte de corupţie pentru care se dispune automat confiscarea bunurilor (n.r. – confiscarea specială) ce au fost obiectul infracţiunii de corupţie. Confiscarea extinsă vizează preluarera bunurilor care chiar dacă sunt disimulate pe numele altor persoane au acea provenienţă ilicită. (…) Au existat dispoziţii interne care au preluat în mod eronat două directive date de Consiliul de Miniştri al UE. Şi, atunci, pentru a unifica practica judiciară la nivelul UE, s-au impus aceste clarificări c privire la modul în care trebuie interpretată legislaţia în ţară pentru a nu fi abuzivă”, arată avocata Maria Vasii.

Gigi Becali, o nouă AROGANŢĂ MAXIMĂ din ÎNCHISOARE