Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu desemnarea reprezentantului României la CEDO

Avocatul Poporului consideră că OUG 21/2013 nu este conformă cu prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţia României.

Potrivit sesizării postate pe site-ul AP, excepţia de neconstituţionalitate se referă la OUG 21/2013 pentru modificarea şi completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului 94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei şi exercitarea dreptului de regres al statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă.

AP arată că, prin OUG 21/2013, se modifică articolul 5 din Ordonanţa Guvernului 94/1999, stabilindu-se o nouă procedură de desemnare a candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO, desemnarea acestora urmând să se facă de către Guvern, cu avizul comisiilor juridice şi pentru drepturile omului din Senat şi Camera Deputaţilor, reunite în şedinţă comună, la propunerea unei comisii.

Această comisie îşi exercită mandatul în mod individual şi independent, îşi exprimă propria opinie şi este formată din: ministrul Justiţiei; ministrul Afacerilor Externe; agentul guvernamental pentru CEDO; directorul Direcţiei afaceri europene şi drepturile omului din cadrul Ministerului Justiţiei; un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia; un judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, desemnat de Colegiul de conducere al acesteia; Avocatul Poporului; două cadre didactice universitare de la facultăţile de drept din cadrul universităţilor de cercetare avansată şi educaţie, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, desemnate, cu majoritate, de membrii prevăzuţi la lit. a) – g), în baza propunerilor facultăţilor de drept.

Alte articole

CCR declară neconstituțională testarea poligraf a angajaților de la ANAF, Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și din vămi. Cum motivează Curtea decizia

Fostul judecător CCR, Petre Lăzăroiu, supărat că are pensie specială de numai 10.000 de euro pe lună: „Nu am putut să-mi fac o firmă!”

‘Prin dispoziţiile legale criticate este eliminată atribuţia exclusivă a Consiliului Superior al Magistraturii în ceea ce priveşte propunerea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al Curţii Europene a Drepturilor Omului, transferând această competenţă în sarcina unei comisii din care face parte, alături de alte persoane, şi un membru al Consiliului Superior al Magistraturii, desemnat de Plenul acestuia, precum şi Avocatul Poporului’, este unul din motivele invocate în sesizarea adresată CCR.

Avocatul Poporului arată că, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţia României, republicată, ‘ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică’.

De asemenea, cu privire la sensul dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală, Curtea Constituţională a statuat că ordonanţele de urgenţă nu pot fi adoptate dacă ‘afectează’, respectiv produc consecinţe negative asupra regimului instituţiilor fundamentale ale statului, în schimb, pot fi adoptate dacă, prin reglementările pe care le conţin, au consecinţe pozitive în domeniile în care intervin.

Referitor la înţelesul sintagmei ‘afectare a regimului instituţiilor fundamentale ale statului’, Curtea Constituţională a reţinut că se au în vedere toate componentele care definesc regimul juridic al acestora – structura organizatorică, funcţionarea, competenţele, resursele materiale şi financiare, numărul şi statutul personalului, salarizarea, categoria de acte juridice pe care le adoptă.

În opinia Avocatului Poporului, CSM reprezintă o instituţie fundamentală a statului, cu rol de garant al independenţei justiţiei, iar prin eliminarea atribuţiei Consiliului în ceea ce priveşte propunerea candidaţilor în numele României pentru funcţia de judecător al CEDO ‘este afectat regimul juridic al Consiliului Superior al Magistraturii, ceea ce atrage neconstituţionalitatea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 21/2013, Guvernul intervenind într-un domeniu pentru care nu avea competenţa materială, cu încălcarea dispoziţiilor art. 115 alin. (6) din Constituţie’.

De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 115 alin. (1) din Constituţia României, republicată, Guvernul poate emite ordonanţe în temeiul unei legi speciale de abilitare în domenii care nu fac obiectul legilor organice, or, potrivit art. 134 alin. (4) din Legea fundamentală, ‘Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei’.

Pe 17 aprilie, premierul Victor Ponta a anunţat că a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze CCR în această problemă, după ce preşedintele CSM, Oana Schmidt-Hăineală, a sesizat Curtea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească şi puterea executivă determinat de modificarea procedurii de numire a judecătorului român la CEDO.