Avocatul Poporului a sesizat CCR în legătură cu o prevedere din Codul fiscal privind plata impozitelor pe proprietate

„Avand in vedere ca pentru plata impozitelor pe proprietate nu se aplica regimul platilor anticipate, ci impozitul se plateste pentru anul fiscal in curs, fiind stabilite doua termene de plata, 31 martie si 30 septembrie inclusiv, masura instituita – care obliga la plata impozitului proprietarul de la 31 decembrie din anul fiscal anterior, apare ca neadecvata si disproportionata fata de scopul urmarit, prin aceea ca afecteaza patrimoniul personal al unor cetateni obligati sa plateasca impozit pentru bunuri care nu mai sunt in proprietatea acestora la data efectuarii platii, in cadrul termenelor de scadenta. Masura reprezinta o veritabila ingerinta – nenecesara, neadecvata si neproportionala in patrimoniul unor persoane considerate, prin efectul legii, contribuabili pentru impozite aplicate unor bunuri iesite din proprietatea lor la data impunerii”, se arata in comunicatul transmis de Avocatul Poporului.

Potrivit acestuia, dreptul de proprietate nu este un drept absolut, ci poate fi supus anumitor limitari, potrivit art.44 alin.(1) din Constitutie, insa afectarea dreptului de proprietate/patrimoniului unei persoane trebuie sa aiba legatura directa sau indirecta cu bunurile aflate in proprietatea acesteia la data aplicarii masurii (impozitului).

„In speta, ingerinta in patrimoniul cetateanului prin obligarea acestuia la data aplicarii impozitului, nu poate fi inclusa in categoria limitelor legale la care face referire art.44 din Constitutie, ci depaseste sfera acestora. Practic, proprietarul bunului de la 31 decembrie anul fiscal anterior, care a pierdut proprietatea pana la data platii impozitului pentru anul fiscal respectiv, este introdus fortat intr-un raport de drept fiscal, fata de care este tert. In aceste conditii, masura instituita de legiuitor prin dispozitiile legale criticate apare ca nerezonabila, avand in vedere faptul ca, de principiu, legiuitorul este tinut de o conditie de rezonabilitate – est modus in rebus – respectiv sa fie preocupat ca exigentele instituite sa fie indeajuns de rezonabile incat sa nu puna sub semnul intrebarii insasi existenta dreptului (Deciziile nr. 39/2004 si nr. 462/2014 ale Curtii Constitutionale)”, mai spune Avocatul Poporului.

Conform sursei citate, legiuitorul a incalcat aceasta conditie de rezonabilitate si a afectat in mod direct patrimoniul personal al celui care a pierdut proprietatea bunurilor supuse impozitarii directe, avand ca efect infrangerea justului echilibru care trebuie sa existe intre interesele generale si cele individuale.

Alte articole

Înalta Curte de Casație şi Justiție a anulat decizia Curții de Apel Ploieşti. Turul 2 nu se mai întoarce, românii merg la vot pe 4 mai. Sentinţa e DEFINITIVĂ

Curtea de Apel Ploieşti a motivat sentinţa „turul 2 înapoi”: 6 motive de nelegalitate a hotărârii CCR de anulare a alegerilor

„Statul are dreptul de a colecta impozite si taxe de la cetateni, dar are, in acelasi timp, obligatia de a asigura/garanta dreptul de proprietate privata. In prezenta cauza, Avocatul Poporului constata ca legiuitorul, luand masuri de asigurare a veniturilor din impozite reale personale, nu si-a indeplinit obligatia negativa de a nu interveni in dreptul de proprietate privata. In consecinta, Avocatul Poporului constata nerespectarea principiului proportionalitatii, atat in ceea ce priveste caracterul necesar al masurii criticate, cat si cel al adecvarii. Optiunea legiuitorului pentru aceasta masura, prin prisma finalitatii sale, nu este indispensabila pentru indeplinirea scopului urmarit si nu apare ca pastrand un just echilibru cu scopul legitim urmarit din perspectiva relatiei existente intre interesul general invocat si cel individual. Ca atare, Avocatul Poporului constata ca dispozitiile legale criticate incalca principiul egalitatii in fata legii”, se mai arata in comunicat.