Ziua Universală a Iei. GALERIE FOTO cu vedete îmbrăcate în ie

Pe 24 iunie, românii de pretudindeni sărbătoresc Ziua Universală a Iei tradiționale românești, oriunde s-ar afla pe Planetă. Elena Basescu, Andreea Esca, Ilinca Vandici sau Inna se numără printre vedetele care de-a lungul anilor au îmbrăcat cu mândrie ia românescă.

 

 

Ca în fiecare an, evenimentul va fi celebrat și la Alba Iulia. O proiecție de film, o expoziție de obiecte meșteșugărești, muzică populară dar și povești cu și despre ia românească sunt doar câteva dintre elementele ce fac parte din programul evenimentului.

Muzeul de Etnografie în colaborarea cu creatoare de modă Stela Cârţână vor aduce la Braşov o prezentare inedită a celebrei piese a portului popular românesc. În cadrul prezentării de modă din 24 iunie vor fi aduse în faţa publicului atât creaţii tradiţionale, ii din tezaurul muzeului, cât şi colecţia designer-ului Stela Cârţână. Potrivit adevarul.ro, evenimentul va avea loc în Piaţa Sfatului, în jurul fântânii arteziene, de la ora 18.00. Dacă vremea va fi urâtă prezentarea se va desfăşura de la ora 19.00 la Muzeul de Etnografie.

 

Şi la Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău se vor desfăşura mai multe activităţi dedicate Zilei Universale a Iei.

Ia este o bluză, componentă a costumului tradițional românesc, purtată de femei. Este confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii în motive populare românești mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete.

 

 

Modelele broderiilor și podoabelor diferă de la o zonă la alta pe meleagurile locuite de români de la Nistru până în Banatul sârbesc.

 

În Moldova s-au purtat în special râurii costișați/ chezuri/ piezuri – adică oblici. În sud, s-au purtat râurii în șiruri verticale; fie multe și fine, ca în Râmnic sau Ilfov, fie râuri copleșitori, compuși din motive mari și late, cu nume specifice, pentru Muscel „codri”, „șerpeasca”, etc. Pe ambele maluri ale Oltului și în Oltenia, s-au purtat mai mult râurii „înfurcați” ca niște ramuri (furci) care pleacă dintr-un ax de simetrie numit „cosoi”. In Gorj apare tipul de râuri numiți „săbiate”; cosoiul dispare și fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se întâlnesc pe centrul mânecii, în unghi.

Dupa ce încrețul și-a pierdut rolul functional, a fost păstrat totuși ca bandă decoartivă, aproape nelipsit în compoziția mânecii. Sunt excepții iile mai noi din Muscel și Prahova, unde râurii pleacă direct din altiță, repetând aceleași modele. Altă excepție sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toată mâneca este acoperită de broderie fină, numita „tablă”. Tot atunci iile din sud s-au îmbogățit cu fluturi (paiete) și fir (metalic).

În Bucovina s-au folosit mărgele – în special pentru a îmbogăți încrețul; dar apar și pe altițe câteodată.

Ia de Suceava are culori sobre, dar plăcute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis.

Cea de Campulung e plină de roșu și negru și se lucrează cu fir gros, buclat, care dă volum.

În Vrancea, apare o geometrie puternică și culori tari: roșu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar și o croială specială a mânecii: efectul de spirală nu e dat de râuri costișați ci de croiala mânecii, care este răsucită.

În Vlașca și Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuanțe de roșu, auriu, ocru.

Citeşte şi SANZIENE: De ce se dezbracă femeile şi se scaldă în rouă în această noapte. TRADIŢII SANZIENE 2014

În Romanați se folosește o combinație de albastru tare cu roșu și vișiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. În Gorj, mai ales în nord, se folosește doar negru (și ocru pentru încreț) – influență clară dinspre zona „Săliște”. În schimb compoziția, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, cârlige, etc. În Argeș și Vâlcea, de asemenea apar compoziții monocrome, dar e vorba de roșu închis și vișiniu, mai rar doar negru.

Cămășile specifice din Dobrogea, din Banat, Oaș, Maramureș, Transilvania: Hunedoara, Săliște, Apuseni, Bihor, Năsăud, Târnave, fiecare are o personalitate aparte deși unele sunt și ele compuse tot din 4 foi și încrețite la gât, au și elemente aparte în croială: ciupag, fodor, platcă. Ornamentele sunt specifice: în tablă, ciocănele, picături, umeraș, ‘peste cot’ etc.

IA este matricea noastră culturală, un simbol al identității și creativității spațiului românesc, care dăinuie din timpuri străvechi. Noaptea de 23 spre 24 iunie este Noaptea Sânzienelor și totodată un bun prilej de a face cunoscută în lume o frumoasa tradiție românească alături de piesa principală din portul nostru tradițional- IA.

Vezi: MESAJE DE SÂNZIENE. Ce să le urezi celor dragi de sfânta sărbătoare

MESAJE DE SÂNZIENE. În fiecare an, pe 24 iunie, creştinii orotodocşi sărbătoresc Naşterea Sf. Ioan Botezătorul, sărbătoare cunoscută în popor şi sub numele de Drăgaica sau Sânzienele.

Citeşte şi: SÂNZIENE 2014: LEGENDE, TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII. Ce NU ai voie SĂ FACI ÎN ACEASTĂ ZI MAGICĂ

Citeşte şi: SÂNZIENE 2014: LEGENDE, TRADIŢII ŞI SUPERSTIŢII. Ce NU ai voie SĂ FACI ÎN ACEASTĂ ZI MAGICĂ