„Luarea de mită este considerată infracţiune corelativă cu darea de mită. Aşadar, este cazul să fie trase la răspundere nu numai cadrele didactice care vor fi dovedite că au acceptat o plată necuvenită, ci şi acele persoane care au considerat mita o soluţie pentru a acoperi trândăvia, dezinteresul şi superficialitatea propriilor copii. Un părinte care consideră că educaţia este sarcina exclusivă a şcolii şi „uită” că are, la rândul său, obligaţii de acest fel faţă de copil, este la fel de vinovat ca şi profesorul care acceptă mita”, susţine Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, potrivit Agerpres.

Acesta subliniază că îndemnul la învăţătură trebuie să vină atât din partea familiei, cât şi a instituţiei, iar un elev nu se va pregăti niciodată dacă ştie că, la sfârşitul celor 8 sau 12 clase, diploma îi este, oricum, „rezolvată” de părinte cu o oarecare sumă de bani.

Alte Articole

Cât costă să petreci 1 Mai în complexul Andreei Esca! Vilele ...

BACK TO ORIGINS! – Incursiune în istoria Egiptului antic, ...

Salarii profesori 2024. Bani mai mulţi pentru dascăli, Ligia ...

Marius Nistor susţine că toate comentariile din media, în ultimele zile, ignoră acest aspect, direcţionând comentariile negative exclusiv asupra cadrelor didactice din comisiile de examene.

„Cele mai sigure metode de regres, pe termen lung, ale unei societăţi sunt cele care lovesc în sistemul educaţional şi de sănătate. Ori, contrar declaraţiilor politice, în România ultimilor 23 de ani, tocmai acestea două sunt cele mai afectate de măsuri, politici şi strategii aberante şi ineficiente. Resursa umană din învăţământ este continuu devalorizată şi umilită. Un cadru didactic al cărui salariu lunar este, în medie, echivalentul a 250 de euro, va fi tentat să apeleze, fie la meditaţii cu plată nesupusă impozitării, fie la acceptarea de foloase necuvenite de la părinţi şi elevi, din nevoia de a-şi asigura traiul zilnic. Suntem acuzaţi de unii că noi, cei de la catedră, ştim care sunt condiţiile financiare din învăţământ şi ne asumăm, totuşi, o salarizare scăzută, pentru că mizăm pe alte beneficii. Este un pseudo-argument, care nu face decât să „justifice” sub-finanţarea cronică din educaţie!”, arată Marius Nistor în document.

Potrivit acestuia, efectele nocive, pe termen mediu şi lung al acestei „viziuni” sunt că zeci de cadre didactice decid anual să părăsească catedra în favoarea unei munci necalificate în agricultura altor ţări din Europa, absolvenţii de facultate refuză an de an posibilitatea de a ocupa un post în învăţământ, existând discipline care nu pot fi acoperite cu necesarul de profesori calificaţi, iar calitatea actului educaţional scade de la an la an. De asemenea, anual sunt desfiinţate unităţi de învăţământ, în special în zona rurală etc.

Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” cere o lege care să impună o salarizare decentă, corelată cu un sistem de evaluare corectă a calităţii actului de învăţământ.

„Nu vrem să acoperim non-valoarea, ci dorim să fie recunoscută şi apreciată competenţa reală a celor care practică cu dedicaţie şi cu respect profesia de dascăl. Există (încă) în şcoala românească un număr foarte mare de persoane din această categorie – oameni care ştiu că această meserie cere profesionalism, abilitate didactică şi corectitudine faţă de părinţi şi copii. Însă, în condiţiile în care situaţia din învăţământ va rămâne în parametrii actuali iar munca lor va fi, în continuare, desconsiderată şi blamată, numărul lor se va micşora vizibil. Am primit semnale din ce în ce mai dese de la cadre didactice care cer retragerea în bloc din comisiile de examen de la bacalaureat sau de la Evaluarea Naţională, atât timp cât acuzaţiile de fraudă sunt aruncate asupra întregii categorii profesionale, fără a se face distincţia clară între vinovaţi şi corecţi”, susţine Marius Nistor.

FSE „Spiru Haret” solicită ca situaţia învăţământului preuniversitar să fie luată în discuţie cu celeritate, inclusiv în structurile de dialog social existente la nivelul Guvernului şi al Ministerului Educaţiei, iar analiza să fie urmată de măsuri legislative şi financiare care să conducă la redresarea acestuia.