„În conformitate cu programa de examen și cu matricea de specificație stabilite de către Centrul Național de Evaluare și Examinare, proba scrisă de Limba și literatura română vizează competenţele de receptare şi de producere a mesajelor scrise (inclusiv a unor mesaje care transpun în scris strategii şi reguli de exprimare orală), iar structura subiectelor permite rezolvarea acestora în trei ore de examen.

Subiectul I, de 30 de puncte, include fragmente de text aparținând genului dramatic – „Madona” de Tudor Mușatescu, pentru filiera teoretică-profil real, filieră tehnologică, filieră vocațională-toate profilurile, cu excepția profilului pedagogic, respectiv „Citadela sfărâmată” de Horia Lovinescu, pentru filiera teoretică-profil umanist și filiera vocațională-profil pedagogic. Sarcinile de lucru vizează aspecte referitoare la nivelul lexical și semantic al limbii, la componentele structurale și valențe expresive și stilistice ale unui text dramatic și permit evaluarea unor competențele specifice, precum: identificarea particularităților și a funcțiilor stilistice ale limbii în receptarea diferitelor tipuri de texte, utilizarea adecvată a achizițiilor lingvistice în producerea și în generarea de texte, cu explicarea rolului acestora în construirea mesajului etc.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Vacanţa de Paşte 2024. Câte zile libere au elevii şi când ...

Elevii care promovează examenul de Bacalaureat ar putea susține ...

Textul de tip argumentativ de la subiectul al II-lea (30 de puncte) le oferă candidaților posibilitatea de a-și demonstra nu numai competențele specifice redactării unei astfel de compuneri, cât și cultura generală, propriile pasiuni sau experiențe referitoare la rolul jocurilor electronice (calculator, tabletă, telefon inteligent etc.) în viața tinerilor (profilul real), sau la importanța lecturii în dezvoltarea personală, pentru profilul umanist. Apreciem relevanța acestor teme pentru generația actuală, preocupată de lumea provocatoare a calculatorului și a internetului, cât și corelația lectură – carte – studiu cu profilul umanist, pentru care domeniul cultural și pasiunea cititului sunt aspecte definitorii.

La subiectul al III-lea, tot de 30 de puncte, eseul de 600-900 de cuvinte solicită prezentarea temei și a viziunii despre lume într-un roman interbelic studiat (selecție posibilă din operele scriitorilor Liviu Rebreanu – „Ion”, „Răscoala”, „Pădurea spânzuraților”; Mihail Sadoveanu: „Baltagul”, „Frații Jderi”; George Călinescu: „Enigma Otiliei”, Camil Petrescu: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust” etc.), respectiv evidențierea particularităților de construcție a unui personaj dintr-un roman psihologic studiat (dintre creațiile lui Camil Petrescu: „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, „Patul lui Procust”; Liviu Rebreanu: „Pădurea spânzuraților” etc.), fiind astfel verificate conținuturi fundamentale din programă, precum și competența elevilor de a utiliza strategiile de comprehensiune și de interpretare tipologică, tematică, structurală și stilistică în explorarea și valorizarea critică și estetică a textului narativ. Perioada interbelică este o epocă literară și culturală de referință, cu scriitori canonici studiați profund și complex în anii de liceu, deci subiectele deschid orizontul unor teme semnificative și relevante, care ar trebui studiate în detaliu în contextul unei pregătiri de examen.

În ansamblu, variantele de la disciplina Limba și literatura română au fost echilibrate în funcție de filieră și profil, cu abordarea unor aspecte referitoare la cele două genuri literare (dramatic și epic) considerate mai accesibile de către elevi, încât aceștia pot obține rezultate bune și foarte bune la examen. Cerințele subiectelor presupun, însă, posibilitatea unei ierarhizări valorice firești la un examen al maturității, existând anumite conținuturi care vor departaja lucrările în intervalul de note 9.00-10″, a transmis inspectorul şcolar pentru limba şi literatura română Mihai Cezar Zaharia.