BACALAUREATUL INTERBELIC. O vară întreagă cu 26 de teste din astronomie, Balzac, Cicero, ştiinţe naturale

După mai multe reforme în învățământ, bacalaureatul în România numai un „examen al maturității” nu e! Materii din ce în ce mai puține, exigențe tot mai mici, pagini tot mai puține de învățat: aceasta ar putea fi sinteza a ceea ce se întâmplă acum în România.

03 iul. 2016, 08:56
BACALAUREATUL INTERBELIC. O vară întreagă cu 26 de teste din astronomie, Balzac, Cicero, ştiinţe naturale

În mod paradoxal, numărul celor care reuțesc să-l promoveze este din ce în ce mai mic. Potrivit MEC, rata promovabilității este îngrijorătoare de la an la an: în 2011 – 46%, 2012 – 43%, 2013 -55%, 2014 – 59%, 2015 – 66%. În plus, mulți tineri aleg să nu mai urmeze studii superioare, ci să plece în străinătate sau să învețe o meserie.

Citeşte şi BACALAUREAT 2016, PROBELE SCRISE. Vezi MODELE SUBIECTE ROMÂNĂ ŞI BAREMELE DE CORECTARE

Trei probe scrise în 2016

Astăzi, pentru a face pasul de la liceu la facultate ai nevoie să treci doar trei examene, organizate în cadrul bacalaureatului: limba și literatura română, proba obligatorie a profilului și proba la alegere a profilului. Mai există trei testări la care nu se dau note, ci doar calificative: competențele lingvistice, digitale și cele la o limbă de circulație internațională.

În perioada interbelică: o vară întreagă de examene

Din perioada interbelică, mărturii despre examenul de bacalaureat găsim în mai multe jurnale sau scrieri diaristice. Printre acestea, „Jurnalul unei fete greu de mulțumit”, o lucrare excepțională care acoperă perioada 1932 -1951, consemnat de Jeni Acterian, o scriitoare pasionată de teatru și literatură. Potrivit autoarei, examenul maturității era extrem de dificil.

Ca tânăr absolvent, erai obligat să dai trei tipuri de teste într-o singură vară, în total 26 de examene: la materiile studiate în timpul liceului, de bacalaureat și, în final cel de admitere la facultate.

„28 august 1935. Duminică încep (examenele de final de liceu n.noastră). Optsprezece examene în paispreze zile. În fecare zi unul, fără niciun răgaz… 29 august: Am făcut 185 de versuri din versuri din Eneida (scrisă de Vergilius – n.red.). 2 septembrie: Am dat examen la literatura franceză.

Citeşte şi REZULTATE EVALUARE NATIONALA 2016: Ministerul Educaţiei, videoconferinţă cu inspectorii şcolari

Jeni Acterian: „La oral mi-a cerut să spun ceva despre școala parnasiană”

La scris am avut de ales între caracterizarea operei lui Balzac și analiza romanului Salammbo (scris de Gustave Flaubert – n.red.). La oral mi-a cerut să spun ceva despre școala parnasiană. Am enunțat toate principiile Parnasului, am citat toți parnasienii, am intrat în simbolism. M-a întrebat dacă pot să îi spun ceva din Baudelaire. Aș fi putut să îi vorbesc o oră… Mâine am fi avut istoria, dar s-a amânat din cauza înmormântării reginei Astrid a Belgiei. Poimâine, istoria. 5 septembrie: Ieri, istoria românilor. Bine, chiar foarte bine. Mai ales scrisul. Azi, științele naturale, biologia și geologia. La scris, mi s-a dat generația spontanee și Pasteur. Am făcut perfect, desigur. La oral, evoluția celulei în decursul epocii geologice. Mâine, filosofie, logică și psihologie. Acum mă apuc de logică și învăț până la prânz, apoi la psihologie până dimineața… 7 septembrie: Ieri, filosofie. Destul de bine. Azi, astronomie. De o săptămână nu am dormit decât două sau trei ore pe noapte. Sunt teribil de obosită. Mâine, nu am nimic dar trebuie să învăț la greacă pentru luni dimineață. Sâmbătă 14 septembrie: și iată că s-a terminat. Cred că am trecut, dar în materie de examene nu poți fi sigur de nimic.”, a scris Jeni Acterian.