Bacteria care detectează şi transformă aurul în pepită

Descoperirea, spun specialiştii din cadrul Universităţii din Adelaide, ar putea ajuta companiile de minerit să recupereze şi să reproceseze rămăşiţele de aur. Conform ABC, într-o perioadă în care smartphone-urile sunt schimbate extrem de des, bacteria ar putea schimba modul în care sunt văzute deşeurile electronice.

Prin intermediul analizelor biochimice şi genomice, specialiştii au descoperit un set de gene şi metaboliţi responsabili pentru precipitarea aurului. În urma analizei, profesorul Frank Reith a descoperit două tipuri de bacterii, potrivit descoperă.ro

Bacteria Cupriavidus metallidurans ce se află în biofilmul pepitei de aur ajută la eliminarea impurităţilor din micile particule de metal preţios pe care apoi îl acumulează în nanoparticulele inerte din interiorul său. A doua bacterie Delftia acidovarans a fost analizată în laborator de biochimistul Nathan Magarvey, din cadrul Universităţii din Hamilton. Atunci când bacteria a fost amplasată în apropierea aurului specialiştii au reuşit să detecteze nanoparticule de aur în jurul bacteriei. Conform studiului Delftia acidovarans crea particule de aur în afara peretelui celular, spre deosebire de Cupriavidus metallidurans.

Alte articole

AUR a atacat la Curtea Constituțională Legile bugetului pe motiv că nu s-au indexat pensiile conform legii

PSD ameninţă iar cu ieşirea de la guvernare. Sorin Grindeanu anunţă decizia pe 20 aprilie şi enumeră motivele pentru înlocuirea lui Bolojan: „Toate variantele sunt pe masă”

Citeşte şi Un medic şi-a injectat o bacterie veche de milioane de ani. Ce s-a întâmplat apoi cu bărbatul este uimitor

În urma cercetării, specialiştii au descoperit că procesul de ”reciclare” poate dura între 17 şi 58 de ani. Conform specialiştilor, din punct de vedere geologic perioada este extrem de scurtă. ”Este extrem de repede, acum trebuie doar să găsim o metodă de grăbire a procesului de 10, 20, 30 de ori pentru a putea fi utilizat în cadrul industriilor,” a declarat profesorul Reith, potrivit descoperă.ro.

De asemenea, bacteria poate fi utilizată şi pentru alte metale precum argintul sau cuprul. Profesorul Reith susţine că bacteria are puterea de a schimba modul în care reciclăm.