Banca Locală de Alimente, locul de unde poţi lua mâncare fără să plăteşti

Potrivit proiectului, beneficiarii Băncii Locale de Alimente vor fi familiile fără venituri, persoanele fără adăpost, persoanele cu dizabilităţi, tinerii proveniţi din centre de plasament, persoanele care suferă de boli cronice, persoanele vârstnice sau familiile numeroase.

„România nu are o legislație în sensul prevenirii risipei de hrană, în România nu există o strategie privind redistribuirea resurselor alimentare către persoanele care au nevoie stringenta de alimente, care nu au resursele financiare necesare pentru a-și asigura nivelul minimal de hrană zilnica. Totodata, în contextul efectelor nocive ale distrugerii alimentelor si consecintelor asupra mediului inconjurator, considerăm ca se impun acțiuni imediate, pornind de la nivel local, în vederea realizării unui set de măsuri care să realizeze transferul resurselor alimentare care ajung spre distrugere către categoriile de cetațeni care nu iși pot asigura hrana zilnică”, susţin iniţiatorii proiectului.

VEZI ŞI Magazinul caritabil SocialXchange, deschis în Bucureşti. Află cum poţi cumpăra produse FĂRĂ BANI

Înainte de a distribui gratuit alimentele, reprezentanții DGASPC Sector 6 vor face anchete sociale la domiciliul beneficiarilor.

Produsele care vor aproviziona Banca de Alimente vor proveni din donaţii, din surplusurile industriei alimentare, unor producători agricoli, retaileri, din produsele necomercializate ale hipermarketurilor şi supermarketurilor.

O iniţiativă asemănătoare aparţine Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti.

Pe 1 octombrie 2015, DGASMB a montat în Capitală, pe Strada Foișorului nr. 56-58, Sector 3, un frigider comunitar, din care oamenii sărmani pot lua alimente, iar cei care doresc şi au posibilităţi pot aduce alte produse, în ajutorul celor săraci.

„Luaţi ceea ce aveţi nevoie! Puneţi în frigiderul comunitar produsele alimentare care vă prisosesc!”, este afişul lipit pe frigider.

Scopul este acela de a-i ajuta pe oamenii săraci ale căror posibilităţi financiare le limitează accesul la hrană. În acelaşi timp, este şi o metodă pentru a „recicla” mâncarea pe care bucureştenii nu o mai folosesc.