Banca Mondială a revizuit în scădere estimarea privind creşterea economiei României în 2022, cu 2,4 puncte procentuale faţă de previziunile din ianuarie, la 1,9%, avertizând că riscurile de încetinire, legate de războiul din Ucraina şi evoluţia variantelor de Covid-19, sunt ridicate, potrivit unei actualizări a prognozelor economice ale Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală, publicată duminică.

Banca Mondială prognonează că inflaţia din România va atinge în acest an un ritm de 9,8%, după 5,1% în 2021. Banca a menţionat că inflaţia a atins în ianuarie un ritm de 8,4%, reflectând creşterile de preţuri, precum cele ale energiei.

Alte Articole

Jador a vorbit despre relația secretă cu Andreea Bălan: „Pentru ...

Marius Budăi, anunţul momentului pentru românii cu salarii ...

Un nou hipermarket în România. Preţul produselor va fi diferit ...

”Soliditatea redresării va depinde de evoluţia noilor variante de Covid-19 şi de severitatea ostilităţilor din regiune. Capacitatea României de a absorbi fondurile UE va fi esenţială pentru un proces de redresare durabil, verde şi incluziv”, se arată în raportul Băncii Mondiale, citat de news.ro.

Citeşte şi: Preţul benzinei şi motorinei în România, 11 aprilie

Potrivit estimărilor financiare ale guvernului, într-un scenariu de absorbţie 100%, fondurile pentru Redresare şi Rezilienţă vor adăuga, în medie, în jur  de un punct procentual la creşterea anuală a PIB-ului real al României între 2022 şi 2026.

Cu toate acestea, ratele istorice de absorbţie scăzută reflectă factori negativi substanţiali pentru un scenariu de absorbţie ridicată.

Citeşte şi: Profesor de finanţe avertizează: „Nu este recomandată amânarea ratelor, acestea vor creşte cu 10.15%”

Presiunile inflaţioniste semnificative din partea energiei şi a pieţelor alimentare pun în pericol redresarea nascentă, necesitând un act de echilibrare atent din partea BNR.

O reducere substanţială a deficitului bugetar în 2022 este improbabilă, având în vedere că guvernul va trebui să sprijine redresarea economică concomitent cu macrostabilizarea economică.

Pe termen mediu, deficitul va urma o traiectorie descendentă, dar este probabil să rămână peste 3% din PIB. Ar trebui acordată o atenţie reînnoită consolidării fiscale pentru a evita o creşterea nesustenabilă a datoriei publice pe termen mediu.

Se preconizează că sărăcia va scădea la nivelul de dinainte de criză până în 2024. Cu toate acestea, creşterea preţurilor la alimente şi energie şi scăderea veniturilor din remiteri ar putea însemna un proces mai lung de recuperare pentru segmentele vulnerabile ale populaţiei în comparaţie cu altele, în următorii ani.

Un război prelungit în Ucraina poate împinge totuşi creşterea în teritoriu negativ şi poate duce la o agravare a sărăciei pe termen scurt.