Băncile cer aplicarea mai rapidă a legii falimentului personal, preferabilă celei a dării în plată

„Comunitatea bancară din România consideră că se impune devansarea termenului de intrare în vigoare a Legii 151/2015 privind procedura insolvenței persoanelor fizice. Avantajul major al Legii privind procedura insolvenței persoanelor fizice față de Legea privind darea în plată este că, după insolvență, debitorul persoană fizică de bună credință poate rămâne în posesia bunului imobil care este adus în garanție, pe când darea în plată înseamnă pierderea locuinței de familie/terenului”, se arată într-un document transmis de Asociația Română a Băncilor (ARB), împreună cu Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), care conține propunerile de modificare pentru Legea dării în plată.

În plus, reprezentanții băncilor spun că în textul actului normativ trebuie introduse condiții obiective pentru aplicarea Legii conform cererii de reexaminare a președintelui României.

„Legea ar trebui să reglementeze raporturile contractuale dintre debitorii aflați în imposibilitatea de a-și achita creditele ipotecare pentru achiziționarea de locuințe și creditorii acestora pentru a răspunde unei problematici cu profunde conotații sociale, dar și pentru a asigura o predictibilitate și o securitate juridică pentru cei vizați de o astfel de inițiativă legislativă”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit acestuia, în forma inițială, Legea stabilește condițiile în care operează darea în plată fără a fi avută în vedere vreo condiție obiectivă ce ar putea să justifice aplicarea unei astfel de măsuri.

Alte articole

O cunoscută fabrică de biciclete din România intră în insolvență. Afacerile de milioane de euro au scăzut cu 80%

Noodle Pack își cere insolvența. Lanțul românesc de restaurante are datorii de aproape 48 de milioane de lei

‘Lipsa unor condiții obiective conduce la aplicabilitatea dării în plată pentru orice persoană, indiferent de venituri și indiferent dacă rambursarea creditului îi creează dificultăți sau nu oricărui tip de imobil dobândit prin credit ipotecar, fie că e vorba de unul cu destinație de locuință sau nu și independent de situația locativă a debitorului, indiferent dacă locuiește efectiv în imobilul ipotecat sau nu, fie că deține sau nu alte soluții locative”, se precizează în text.

Astfel, bancherii consideră că actul normativ va da posibilitatea debitorului să opteze dacă plătește creditul sau dacă dă băncii casa, indiferent dacă mai poate plăti sau nu.

‘În redactarea actuală, Legea nu reglementează de fapt o ‘datio in solutum’, ci chiar un ‘solutio alternativ’ plății creditului, respectiv creditul va putea fi plătit în două modalități: plata principalului și a accesoriilor sau predarea bunului ipotecat. Aceasta, independent dacă acest credit este sau nu neperformant, dacă debitorul este sau nu (in)solvabil și întotdeauna în mod obligatoriu pentru bancă. Adică, în orice circumstanță’, mai spun bancherii.

În opinia lor, printre condițiile obiective, ar trebui să se regăsească faptul că debitorul este consumator, creditul a fost folosit pentru achiziția sau construcția de locuință pentru debitor sau familia acestuia, consumatorul este în stare de insolvență sau în mari dificultăți financiare, debitorul nu are alți creditori, datoria depășește un anumit procent din venitul debitorului (a se stabili de către autorități pragul).

În plus, băncile continuă să solicite ca Legea să nu se aplice pentru creditele în derulare și să se elimine programul „Prima Casă” de sub incidența actului normativ.