BANCUL ZILEI: Unde se ajunge de la un kil de pălincă

Ion merge la Vasile cu o mare rugăminte pentru sufletul lui:

– Măi, Văsălie, dă-mi un kil de pălincă până ce-o fac pe-a me!

– Ia măi Ioane, că doar suntem preteni!

După două zile, Ion se prezintă iar în bătătură la Vasile:

– Măi, Văsălie, mai dă-mi un kil de pălincă mă, că n-am reuşit s-o fac!

– Ia mă Ioane, că o s-o faci azi mâne şi tu!

După o săptămână venea Ion cu pasul mare spre poarta lui Vasile. Vasile cum îl vede de departe îi zice Mariei:

– Tu, Mărie, dacă vine la noi zi-i că nu-s acasă că io mă ascund sub pat!

Vine Ion şi zice:

– Ziua bună, Mărie!

– Ziua bună, Ioane!

– Apăi Văsălie une-i?

– Nu-i acasă! zice Maria.

– No, eu am vinit cu ale două kile de pălincă şi cu încă o jumate să ne cinstim ca-ntre pretini din palinca nouă. Dacă Văsălie nu-i aci, ne-om cinsti doar noi!

Se cinstesc, se-ncălzesc, se suie-n pat şi s-apucă de treabă. Vasile de sub pat aude, simte oarece şi cugetă adânc:

– Tu-i mama ei de treabă! Ce să fac!? Puşcă am, gloanţe am, dar nu-s acasă!