Bani de la primărie pentru a renunţa la autovehiculele vechi. Ce valoare va avea voucherul şi în ce condiţii va fi acordat

Autorităţile din Municipiul Iaşi au în plan demararea unui proiect-pilot, alternativă la Programul "Rabla", prin care posesorii de autovehicule mai vechi de 10 ani pot primi câte un voucher în valoare de 500 de euro în schimbul predării spre casare, dar fără ca aceştia să fie obligaţi să achiziţioneze un alt autovehicul nou.

09 apr. 2019, 12:13
Bani de la primărie pentru a renunţa la autovehiculele vechi. Ce valoare va avea voucherul şi în ce condiţii va fi acordat

Conform proiectului intitulat „Iniţiativă-pilot pentru o guvernanţă locală integrată de mediu”, aflat la stadiul de „Notă conceptuală” şi în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Iaşi, banii obţinuţi din valorificarea autovehiculelor scoase din uz şi răscumpărate ca urmare a acordării voucherelor, vor crea cadrul suport pentru finanţarea activităţilor conexe ale proiectului (managementul implementării, publicitatea proiectului, aplicarea măsurilor pentru promovarea transportului public şi alternativ la cel auto privat, transfer de know-how către stakeholderii interesaţi etc.).

Prin intermediul proiectului se propune achiziţionarea/răscumpărarea de la posesorii eligibili, contra unui voucher de 500 euro (echivalent în lei) a autovehiculelor vechi, poluante, dar fără ca aceştia să fie obligaţi să achiziţioneze un alt autovehicul nou.

Scopul iniţiatorilor este acela de reducere a poluării aerului în Iaşi cu aproximativ 25%, prin scoaterea din circulaţie a circa 25.000 de autovehicule vechi, înmatriculate şi înregistrate fiscal de cel puţin un an în Municipiul Iaşi, scoase din circulaţie, casate, reciclate şi valorificate. De asemenea, este vizată decongestionarea traficului rutier privat din oraş, precum şi cel înspre sau dinspre Zona Metropolitană.

În acelaşi timp, se doreşte crearea unei alternative prin dezvoltarea transportului public local şi metropolitan de călători cu mijloace de transport electrice şi/sau cu norme de poluare cât mai scăzute.

Bugetul total al proiectului este estimat la 12,5 milioane de euro (25.000 vouchere x 500 euro/voucher), iar perioada de implementare este preconizată a se întinde pe doi ani, în perioada 2020 – 2021.

„Ca element de noutate în cofinanţarea unor proiecte de factură europeană, în urma valorificării autovehiculelor scoase din circulaţie şi pentru care vor fi acordate voucherele care fac obiectul acestui proiect, în cuantumul sumei obţinute de aproximativ de 500.000 euro, vor fi derulate activităţile secundare, conexe cu privire la implementarea proiectului (salarii pentru membrii grupului de lucru, consultanţă şi asistenţă tehnică în vederea realizării şi aplicării planurilor, mecanismelor şi instrumentelor de lucru, publicitate, elaborare materiale promoţionale şi realizare campanii publicitare, costuri administrative, costuri parteneriale, de audit etc.)”, se menţionează în proiectul citat.

Iniţiativa autorităţilor din Iaşi vine pe fondul problemelor cauzate de poluarea aerului provenită din depăşirea indicatorului PM10 (pulberi în suspensie), alături de poluarea fonică pe marile bulevarde, generată de traficul rutier şi de congestia din trafic, care la rândul ei generează un nivel crescut al emisiilor de CO2.

Reţeaua de monitorizare a calităţii aerului din Zona Metropolitană Iaşi este formată din şase staţii automate amplasate în zone reprezentative pentru tipurile de staţii existente. Cele şase staţii sunt dotate cu analizoare automate care măsoară continuu concentraţiile în aerul înconjurător ale următorilor poluanţi: dioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NO2, NOX), monoxid de carbon (CO), benzen (C6H6), Ozon (O3), particule în suspensie (PM10 şi PM2,5).

O altă iniţiativă a autorităţilor din Iaşi se referă la un proiect de Hotărâre a Consiliului Local, aflat în dezbatere publică, prin care se are în plan restricţionarea circulaţiei autovehiculelor cu norma de poluare Euro3 – nonEuro.

Astfel, la articolul 1 al documentului se precizează că „începând cu data intrării în vigoare a prezentei Hotărâri, se interzice utilizarea autovehiculelor înregistrate sub categoria Euro 3 inclusiv şi non-Euro, pe raza administrativ teritorială a Municipiului Iaşi, în intervalul orar 6:00 – 22:00”. De asemenea, de la 1 ianuarie 2021, interdicţiile vor fi valabile pentru autovehiculele Euro 4, inclusiv, iar din 1 ianuarie 2023, pentru cele categoria Euro 5, inclusiv.

Proiectul de Hotărâre notează că de la aceste prevederi vor fi exceptate: autovehiculele îndreptăţite să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase, autovehiculele care efectuează transport public local, ambulanţele, autovehiculele care transportă alimente, respectiv autovehiculele de depanare sau de transport, vehicule care au girofaruri galbene, autovehiculele militare, autovehiculele care transportă persoane cu handicap locomotor şi autospecialele televiziunilor acreditate.

Într-un raport publicat, recent, de AirVisual, în clasamentul celor mai poluate oraşe din România, Iaşi se află pe primul loc, urmat de Cluj, Braşov şi Bucureşti. În Iaşi, concentraţia medie de particule în suspensie (PM 2.5) a fost de 27 de micrograme/mc. Cele mai puţin poluate oraşe din România sunt: Constanţa, Brăila, Galaţi şi Văleni.

Ambele iniţiative ale autorităţilor locale din Municipiul Iaşi sunt catalogate ca fiind foarte bune de către producătorii şi importatorii de autoturisme (APIA), care nu mai departe de luna februarie a acestui an propuneau, prin intermediul unui document publicat pe propria pagină de internet, ca în Bucureşti să fie introdusă o taxă municipală de poluare, aplicarea unei taxe de congestie, precum şi crearea unui Fond pentru Aer Curat din care să fie finanţate proiecte menite să reducă nivelul de poluare.

În condiţiile în care un recent sondaj realizat în mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE) arată că două treimi dintre cetăţenii acestor ţări susţin restricţionarea accesului în centrul oraşelor a autovehiculelor cu emisii poluante ridicate (sub Euro 6), APIA propune realizarea unui sondaj similar şi în rândul bucureştenilor pentru a vedea dacă este susţinută o asemenea iniţiativă.

Comisia Europeană a anunţat, pe data de 17 mai 2018, că a decis să trimită Franţa, Germania, Ungaria Italia, România şi Marea Britanie în faţa Curţii de Justiţie a UE (CJUE) pentru nerespectarea valorilor-limită convenite pentru calitatea aerului şi pentru neadoptarea măsurilor corespunzătoare pentru a scurta cât mai mult posibil perioadele de depăşire a acestor valori.