Statul încearcă să încurajeze angajarea persoanelor trecute de 50 de ani prin acordarea unor subvenții consistente firmelor care le oferă locuri de muncă. Angajatorii pot primi până la 27.000 de lei pentru fiecare șomer din această categorie, dacă respectă condițiile prevăzute de lege.
Pentru a primi, prin ANOFM, subvenția care totalizează 27.000 de lei, obligația angajatorului este să păstreze raportul de muncă cel puțin 18 luni de la încadrare. De asemenea, firma trebuie să solicite încheierea unei convenții cu agenția de ocupare în termenul legal de 12 luni de la angajare, conform procedurii aplicabile. Pragul de vârstă pentru această facilitate a fost modificat de la 45 la peste 50 de ani prin OUG nr. 11/2026, publicată la 9 martie. Banii se acordă firmei, pentru susținerea angajării, separat de salariul pe care aceasta trebuie să-l plătească angajatului, scrie ziare.com.
Există și un mecanism distinct destinat șomerilor care se apropie de vârsta pensionării. Angajatorii pot primi tot 2.250 de lei lunar pentru încadrarea unei persoane care, în cel mult doi ani de la angajare, îndeplinește condițiile pentru pensionare anticipată sau, în condițiile prevăzute de lege, pentru pensie pentru limită de vârstă. În acest caz, subvenția se acordă pe perioada angajării, până când salariatul îndeplinește condițiile respective.
Cu toate acestea, datele oficiale arată că programele sunt folosite mult sub nivelul așteptat, în special în cazul persoanelor care mai au cel mult doi ani până la îndeplinirea condițiilor de pensionare, iar interesul angajatorilor pentru această facilitate este foarte redus.
Potrivit raportului ANOFM pentru primele nouă luni din 2026, în categoria care include șomerii mai în vârstă și părinții unici susținători ai familiilor monoparentale au fost angajate 8.618 persoane pentru care s-au încheiat convenții. În schimb, pentru programul destinat persoanelor aflate la cel mult doi ani de îndeplinirea condițiilor de pensionare au fost înregistrate numai zece angajări în perioada ianuarie-septembrie 2026.
Persoanele care au depășit vârsta de 60 de ani continuă să caute oportunități profesionale, însă numărul candidaturilor a scăzut față de anul precedent. Potrivit unei analize eJobs publicate pe 12 noiembrie 2026, care a luat în calcul activitatea din primele zece luni ale anului 2026, candidații cu vârste de cel puțin 62 de ani au trimis aproximativ 39.400 de aplicări. Numărul este cu 11,2% mai mic decât în perioada similară din 2025. Cele mai multe candidaturi au fost înregistrate în construcții, domeniu care a atras 28,6% dintre aplicările acestei categorii de vârstă. Comerțul s-a situat pe locul al doilea, cu 26,6%. Alte domenii în care persoanele mai în vârstă încearcă să se angajeze sunt serviciile, producția și transporturile, inclusiv logistica. Printre posturile pentru care acești candidați și-au manifestat interesul se numără cele de contabil, șofer, contabil senior, inginer constructor și consilier juridic.
Datele ANOFM arată că, la 11 noiembrie 2026, erau disponibile 31.059 de locuri de muncă la nivel național. Printre posturile pentru care angajatorii căutau personal se numărau 4.353 de locuri de muncă pentru conducători auto de transport rutier, 1.304 posturi pentru manipulanți de mărfuri, 1.277 de posturi pentru agenți de securitate, 997 de locuri de muncă pentru lucrători comerciali. Un aspect important este că 15.686 dintre posturile disponibile, adică mai mult de jumătate din total, se adresau persoanelor fără studii sau cu studii primare și gimnaziale.
Problema nu este specifică doar pieței muncii din România, însă datele statistice arată că situația este mai dificilă decât în multe alte state europene. Un studiu realizat de Friedrich Ebert România în iulie 2026 evidențiază dificultățile cu care se confruntă persoanele în vârstă, inclusiv riscul ridicat de sărăcie și excluziune socială. În 2025, doar 57% dintre românii cu vârste de peste 55 de ani erau activi pe piața muncii, unul dintre cele mai scăzute niveluri din Uniunea Europeană. Pentru categoria de vârstă 60-64 de ani, diferența este și mai vizibilă. În trimestrul al doilea din 2026, rata de ocupare în România era de 37,9%, comparativ cu 56,1% la nivelul Uniunii Europene.
În clasamentul european, România se situa înainte de Luxemburg, cu 49,5%, și Croația, cu 54,9%. La polul opus se aflau Suedia, cu 78,3%, Estonia, cu 77%, și Olanda, cu 75,8%.