Banii n-aduc fericirea, mit spulberat: „E mai drăguţ să plângi într-un Ferrari”

Housel a explicat în ultima sa carte, citată de CNBC, de ce mulți oameni ajung nefericiți chiar și atunci când au tot ce și-au dorit și ce putem pentru a evita această capcană.

„Când visezi la o viață mai fericită, nu îți imaginezi doar o casă nouă, o mașină luxoasă ori un om bun alături. Îți imaginezi că vei fi mulțumit cu toate acestea, că-ți vor fi suficiente. Ceea ce cauți, de fapt, este starea de satisfacție”, scrie pshihologul, care dezvăluie și 5 reguli pentru a fi fericit fără să ai mulți bani.

Găsește frumusețea în lucrurile simple, nu banii sunt totul

Inspirându-se dintr-o poveste a scriitorului francez Marcel Proust, Morgan Housel ne reamintește cât de important este să apreciem viața așa cum este, nu doar cum ne-am dori să fie, visând constant la altceva.

Proust vorbea despre un tânăr obsedat de viețile celor bogați și puternici, pe care scriitorul l-a îndemnat să-și îndrepte atenția către un pictor influent, Jean Siméon Chardin, care nu a ales să picteze palate sau regi, ci scene obișnuite din viața de zi cu zi: mese simple, obiecte de uz casnic, natură, animale, mâncare.

Schimbare majoră în marile magazine. Ce produse IEFTINE dispar de la raft în supermarketuri

Picturile lui Chardin, care a trăit în secolul al XVIII-lea, au fost admirate chiar și de pictori moderni, precum Cézanne sau Matisse. Iar lecția e clară: frumusețea nu stă în extravaganță, ci în capacitatea de a observa ceea ce avem deja și de a-i recunoaște valoarea. Altfel spus, în loc să irosim timpul visând la o viață „mai bună” peste niște ani, învațăm să nu pierdem din vedere ce ne face deja viața valoroasă, în fiecare dimineață.

Cei mai fericiți oameni sunt cei mai mulțumiți, nu cei mai bogați

Psihologul american oferă un exemplu din familia sa – bunica soției, care a trăit modest, dar era profund fericită: „Avea puțin, dar își dorea și mai puțin. Era una dintre cele mai fericite persoane pe care le-am cunoscut”. Nu avea aproape nimic din ce promovăm azi ca fiind „esențial” pentru o viață împlinită, dar avea pace, simplitate și mulțumire.

„Fericirea – explică Housel – nu vine din acumulare, ci din acceptare și recunoștință față de ceea ce ai deja”.

Mai multe dorințe – mai puțină fericire

Morgan Housel a relatat că există o ierarhie psihologică a dorinței, care influențează profund starea de bine. Pentru majoritatea oamenilor, relația cu dorințele și posesia urmează un tipar previzibil. Atunci când nu-ți dorești ceva și nici nu-l ai, nici măcar nu te gândești la acel lucru. Dacă îți dorești ceva și îl obții, te simți, în general, mulțumit. În schimb, dacă îți dorești ceva și nu-l ai, acest lucru poate să te motiveze.

UE obligă firmele să anunţe public salariile şi bonusurile pentru fiecare post din 2026. Angajatorii sunt revoltaţi

Însă atunci când îți dorești ceva și știi că nu-l poți avea, frustrarea poate deveni atât de intensă încât ajunge să te consume zilnic: „Cu cât poți spune mai devreme «Atât e suficient pentru mine», cu atât vei realiza mai repede că, de fapt, ai fost bogat tot timpul”.

Practic, fericirea nu constă în a avea tot ce vrem, ci în a putea recunoaște momentul în care avem deja îndeajuns.

Așteptările realiste – o formă de bogăție psihologică

Housel afirmă că miliardarii pe care i-a cunoscut de-a lungul vieții nu păreau mai fericiți decât bunica. Diferența dintre ei era clară: bunica, deși se afla aproape de pragul sărăciei, avea o viață lipsită de neliniști: „Modestia în așteptări îi aducea liniște și echilibru, o formă de pace interioară pe care banii nu o pot cumpăra”, explică autorul în cartea sa „Arta de a cheltui: Alegeri simple pentru o viață mai fericită”.

Acea stare de mulțumire, spune el, era o sursă uriașă de bogăție psihologică – un tip de avere pe care unii dintre cei mai înstăriți oameni din lume nu o experimentează niciodată.

Fericirea – diferența dintre realitate și așteptări

În esență, fericirea se reduce la cât de departe este ceea ce ne așteptăm să avem de ceea ce avem în realitate, susține Morgan Housel: „Persoana care are totul, dar vrea și mai mult, se simte mai săracă decât cineva care are puțin, dar e mulțumită cu ceea ce are”.

„Nu este o pledoarie pentru a trăi în lipsuri sau renunțare completă – spune psihologul. Din contră: poți avea o casă mare, o mașină scumpă, vacanțe spectaculoase și totuși să fii profund fericit, atâta timp cât îți apreciezi viața așa cum este și nu simți că îți lipsește ceva”.

„Fericirea este starea în care nimic nu pare că lipsește”, scrie Housel. Sau ceea ce lipsește este mult mai puțin important decât ceea ce ai deja. Nu un obiectiv legat de avere, ci o stare mentală care apare atunci când te simți complet. „Sentimentul nu depinde de stilul de viață, ci de modul în care gestionăm dorințele și așteptările” este concluzia la care Housel a ajuns în urma cercetărilor și experienței acumulate ca autor specializat în psihologia banilor și partener al fondului de investiții The Collaborative Fund.

Morgan Housel a fost distins de două ori cu premiul „Best in Business” din partea Societății Americane a Editorilor de Business și a câștigat și prestigiosul „Sidney Award” al publicației The New York Times. Cărțile sale au devenit bestsellere, explorând teme esențiale legate de bani, simplitate și sens.

MarketWatch, o publicație financiară americană de renume, îl numește „unul dintre cei 50 cei mai influenți oameni în piețele financiare”.

Cercetătorii de la Happiness Research Institute (da, există și așa ceva!) au găsit o metodă de a grupa componentele fericirii în trei categorii: satisfacția generală la nivelul vieții; fericirea de zi cu zi, caracterizată de emoții pozitive (deși aceasta este o formă mai volatilă și mai inconstantă de fericire); și o a treia dimensiune: abordarea eudaimonică a fericirii. Iar dacă te întrebi ce o mai fi și asta, află că Eudaimonia este un concept folosit pentru prima dată de Aristotel și care reprezintă opusul hedonismului.

Din punct de vedere etimologic, cuvântul eudaimonia este format din compunerea altor două cuvinte: eu (care înseamnă bun) și daimon, care înseamnă spirit. În opera aristoteliană, Eudaimonia era folosită pentru a desemna cel mai prețios bun al oamenilor: ceea ce azi am numi fericire.

Fericirea eudaimonică este caracterizată de urmărirea scopului și a unui sens mai larg și mai profund în viață. Sau, cu alte cuvinte, bucuriile pe termen scurt și plăcerea imediată sunt mai puțin importante comparativ cu împlinirea acelor lucruri care te fac să te dezvolți, să evoluezi, să crești. Ei bine, se pare că banii pot cumpăra fericirea, atâta timp cât sunt cheltuiți pe lucruri corelate cu această versiune eudaimonică a fericirii. Un studiu realizat în urmă cu șapte ani de Universitatea Cambridge a scos la iveală faptul că oamenii care au avut libertatea de a cheltui mai mult pe lucruri care sunt în acord cu personalitatea lor sunt mai fericiți pe termen lung. De exemplu, dacă ești genul extrovertit și căruia îi place să socializeze, investirea banilor în călătorii și în experiențe (adică lucruri care te pot ajuta să-ți dezvolți trăsăturile de personalitate) îți poate fi de ajutor în dobândirea unei stări emoționale pozitive. Și pe cei generoși banii îi pot ajuta să fie mai fericiți, dacă se implică în acțiuni caritabile sau în diverse cauze umanitare.

Cercetătorii și-au susținut descoperirile printr-un experiment, în care le-au oferit participanților la studiu un voucher pe care să-l cheltuiască fie într-o librărie, fie într-un bar. Extrovertiții care au fost obligați să-și folosească voucher-ul într-un bar s-au declarat mai fericiți decât introvertiții forțați să-și cheltuiască suma în același loc, în timp ce introvertiții obligați să-și cheltuiască banii într-o librărie s-au declarat mai fericiți decât extrovertiții forțați să-și cheltuiască suma pe cărți. Acest experiment demonstrează că, atunci când investești bani în lucruri care se potrivesc cu personalitatea ta, vei fi mai fericit.

Banii nu te fac fericit, dar e mai drăguț să plângi într-un Ferrari

Titlul de mai sus nu este un vers dintr-o piesă hip-hop, ci un tweet aparținându-i lui Jan Kaminsky, descoperit atunci când mă documentam pentru acest articol. Dincolo de sarcasmul evident, Jan face referire la un studiu publicat recent de doi cercetători de marcă: Daniel Kahneman, economist și psiholog, câștigător al premiului Nobel pentru economie, și Matthew Killingsworth, cercetător în domeniul fericirii la Universitatea din Pennsylvania. Cei doi au publicat chiar la începutul lunii martie în Proceedings of the National Academy of Sciences un articol intitulat Income and emotional well-being: A conflict resolved (Veniturile și starea de bine emoțională: Un conflict rezolvat). Acest studiu vine ca urmare a unei teorii diferite, avansate de Kahneman în 2010, atunci când a publicat un alt studiu conform căruia veniturile mari îmbunătățesc modul în care ne evaluăm viața, dar nu contribuie și la bunăstarea noastră emoțională. Concluzia, vehiculată de atunci de multe ori în media și nu numai, a fost că: „Nivelul bunăstării emoționale crește, de asemenea, odată cu veniturile, dar nu există progrese semnificative dincolo de un prag anual de aproximativ 75.000 de dolari americani“. (Cercetarea s-a desfășurat în Statele Unite și a analizat peste 450.000 de răspunsuri, fiind realizată de Gallup).

În 2021, Killingsworth a descoperit că nivelul de fericire raportat continuă să crească chiar și după atingerea pragului anual de 75.000 de dolari (identificat inițial de Kahneman), ba mai mult: „bunăstarea experimentată poate continua să crească chiar și după pragul de 200.000 de dolari“.