Barack Obama, în vizită la Putin, în contextul unor relaţii glaciale

Situaţia din Siria, unde preşedintele american vrea o intervenţie militară şi a cerut în acest sens acordul Congresului, figurează în fruntea divergenţelor ruso-americane, însă reprezintă doar un ultim subiect dintr-un trecut extrem de dificil pe marginea căruia cei doi inamici ai Războiului Rece au adoptat poziţii diferite, potrivit Mediafax.

Pe 9 august, la puţin timp după anularea unui summit ruso-american, la Moscova, prevăzut înainte de desfăşurarea G20, la Sankt Petersburg, Barack Obama a atribuit preşedintelui rus responsabilitatea deteriorării relaţiilor dintre cele două puteri, notând renaşterea „retorici antiamericane” în Rusia, odată cu revenirea lui Putin la putere, în mai 2012.

Obama a vorbit despre reminiscenţa unor „vechi stereotipuri din confruntarea Războiului Rece între Statele Unite şi Rusia” şi, deşi a oferit asigurări că nu întreţine „relaţii proaste” cu Putin, a ironizat atitudinea liderului rus de la întâlnirile lor bilaterale, în timpul cărora, în opinia sa, „pare ca un elev care se plictiseşte în fundul clasei”.

„Vestea bună este că nu vorbim despre criza rachetelor din Cuba”, momentul culminant al Războiului Rece în 1961, afirmă Andrew Kuchins, specialist în Rusia la grupul de reflecţie CSIS din Washington.

„Dar, în opinia mea, este cea mai proastă relaţie personală din istorie între (liderii) americani şi ruşi, inclusiv americani şi sovietici”, adaugă el.

Casa Albă, după anularea reuniunii de la Moscova, a exclus orice întâlnire oficială între cei doi lideri în marja G20, la Sankt Petersburg, oraşul natal al liderului rus.

Summitul G20 se va desfăşura joi şi vineri, la Sankt Petersburg, unde Barack Obama va ajunge după o escală în Suedia, însă, „pentru moment, nu este prevăzută vreo întâlnire bilaterală sau separată între cei doi preşedinţi”, chiar dacă Obama şi Putin „vor avea numeroase ocazii de a comunica în timpul şedinţelor de muncă de la G20”, potrivit unui oficial american.

Decizia de a nu merge la Moscoba a fost anunţată după ce Rusia i-a acordat azil provizoriu lui Edward Snowden, fost contractual inculpat de spionaj în Statele Unite pentru că a dezvăluit amploarea programului de supraveghere a comunicaţiilor electronice de către serviciile americane de informaţii.

Casa Albă, care s-a declarat „extrem de decepţionată” de spriijinul oferit de Moscova lui Snowden, a dat asigurări că nu doar această problemă a condus la anularea summitului.

Ea a menţionat, de asemenea, o „lipsă de progrese” în privinţa mai multor aspecte, ca apărarea antirachetă, lupta împotriva proliferării nucleare, relaţiile comerciale şi drepturile omului.

De la începutul războiului civil în Siria, administraţia americană a reproşat Rusiei sprijinul oferit regimului lui Bashar al-Assad, care exclude posibilitatea ca Barack Obama să primească acordul Consiliului de Securitate al ONU în vederea unei intervenţii militare în Siria. Sâmbătă, preşedintele rus califica drept „absurditate totală” acuzaţiile Washingtonului privind responsabilitatea Damascului în atacul chimic de la 21 august.

Clifford Gaddy, expert în politică externă la Brookings Institution din Washington, afirmă că cei doi preşedinţi nu au „încredere” unul în celălalt şi preconizează că relaţiile dintre ei „nu pot decât să se deterioreze”.

O analiză sumbră împărtăşită doar în parte de colegul său de la Brookings Steven Pifer, specialist în dezarmare. „Nu exclud, cu toate că este improbabil un (summit) major Obama-Putin în anii următori. Dacă ruşii sunt pregătiţi să se angajeze şi consideră că un summit poate fi fructuos, atitudinile se vor schimba. Dar aceasta va depinde de Putin”, atenţionează acest expert.