Băsescu, ATAC la Iohannis: A abdicat fără să fie rege. Românii, „puţin vânduţi” pentru liniştea preşedintelui

Traian Băsescu susţine că, promulgînd fără să obiecteze Legea privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, preşedintele Iohannis „şi-a abandonat cea mai importantă prerogativă, aceea de a-i reprezenta şi de a lucra pentru cei care l-au ales.”

„Mare decepţie cînd am constatat că legea nu este atacată la Curtea Constituţională şi iată de ce:

– Numă de parlamentari conform noii legi : 466
– Număr conform referendumului din 2009 : 300

Dacă Parlamentul nu a binevoit să respecte votul exprimat de români într-un referendum validat, Preşedintele României avea obligaţia constituţională să acţioneze în favoarea propriului popor.

Alte articole

Traian Băsescu: „Diaspora face preşedinţi. Veţi vedea duminică!” Ce mesaj are pentru Ciolacu 

Klaus Iohannis, o nouă apariție publică după episodul de mătura. Unde a mers fostul președinte

Preşedintele Iohannis a abdicat de la îndatoririle constituţionale în condiţiile în care avea la dispoziţie Decizia nr. 682/2012 a Curţii Constituţionale care în mod indirect îl obliga la reacţie. In realitate românii au fost „puţin vînduţi” pentru liniştea Preşedintelui în relaţia cu politicienii.

O fi prea greu pentru domnul Iohannis să fie loial constituţiei şi propriului popor?”, a scris Traian Băsescu pe Facebook.

CITEŞTE ŞI Legea alegerilor parlamentare, promulgată de preşedintele Klaus Iohannis

Fostul preşedinte redă şi DECIZIA  nr. 682 din 27 iunie 2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate:

„1.10. Din această perspectivă, ceea ce distinge un referendum consultativ de unul decizional nu este, în principal, chestiunea privitoare la respectarea sau nu a voinţei populare – această voinţă nu poate fi ignorată de aleşii poporului, întrucât este o expresie a suveranităţii naţionale -, ci caracterul efectului referendumului (direct sau indirect). Spre deosebire de referendumul decizional, referendumul consultativ produce un efect indirect, în sensul că necesită intervenţia altor organe, de cele mai multe ori a celor legislative, pentru a pune în operă voinţa exprimată de corpul electoral.

1.11. Această interpretare se întemeiază şi pe principiul loialităţii constituţionale, desprins şi interpretat prin coroborarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 – Statul român, art. 2 – Suveranitatea şi art. 61 – Rolul şi structura (Parlamentului), principiu care, în această materie, impune ca autorităţile cu competenţe decizionale în domeniile vizate de problematica supusă referendumului (în cazul de faţă Parlamentul) să ia în considerare, să analizeze şi să identifice modalităţi de punere în practică a voinţei exprimate de popor. O altă viziune asupra efectelor referendumului consultativ l-ar reduce pe acesta la un exerciţiu pur formal, un simplu sondaj de opinie.
1.12. Pentru aceste considerente, Curtea constată că reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o soluţie legislativă care nu respectă voinţa exprimată de popor la referendumul consultativ menţionat este în contradicţie cu prevederile constituţionale ale art. 1, 2 şi 61″.

Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, luni, legea alegerilor parlamentare. Potrivit noii legi, alegerile legislative vor fi din nou pe liste, iar numărul parlamentarilor va scădea la 466.