Băsescu, Ponta şi Antonescu, acuzaţi în acelaşi proces de către Consiliul Naţional Secuiesc

Preşedintele, premierul, vicepremierul şi fostul preşedinte al Senatului au fost citaţi de către Curtea de Apel Bucureşti să se înfăţişeze în instanţă la termenul de joi al procesului, la ora 12.

Liderul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), Izsak Balazs, i-a reclamat pe 5 septembrie la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pe preşedintele Traian Băsescu, premierul Victor Ponta, preşedintele Senatului, Crin Antonescu şi vicepremierul Liviu Dragnea pentru discriminare etnică în legătură cu regionalizarea, informează Agerpres.

„Obiectul prezentei petiţii îl prezintă enunţul făcut de un număr însemnat de politicieni, conform căruia este exclus, ca în cursul reorganizării administrative din România să fie creată o regiune cu populaţie preponderent maghiară. Cu alte cuvinte aceasta înseamnă, că toate regiunile care se vor crea vor avem populaţie preponderent română (…) Solicit să constataţi că Traian Băsescu, preşedintele României, Crin Antonescu, preşedintele Senatului, Victor Ponta, premierul României, respectiv Liviu Dragnea, vicepremierul României, discriminează pe criterii etnice şi să luaţi toate măsurile legale ca cei în culpă să-şi primească pedeapsa cuvenită, iar pe viitor aşa ceva să nu se mai întâmple”, a arătat Izsak în petiţia dată publicităţii joi şi adresată „în numele poporului secuiesc”.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El cere CNCD să constate că este un factor agravant faptul că cei reclamaţi sunt chiar conducătorii ţării, adăugând că acest lucru necesită ca sancţiunile „să fie foarte clare şi ferme”.

Liderul CNS susţine că în reorganizarea administrativă a României trebuie să se ţină cont că în România există un număr însemnat de cetăţeni de altă naţionalitate decât cea română, iar „cu ocazia delimitării acestor noi unităţi administrativ-teritoriale trebuie avut în vedere ca drepturile acestor cetăţeni să fie respectate, în conformitate cu o serie de documente internaţionale, care au fost ratificate de România”.

„Mai mult decât atât, pentru poporul secuiesc această reorganizare înseamnă o oportunitate de a-şi recâştiga acele drepturi care i-au fost anulate cu ocazia reorganizării administrativ-teritoriale din 1968, şi anume acela, ca teritoriul locuit de ei să formeze o unitate teritorial-administrativă de sine stătătoare. De când reorganizarea administrativă este pe ordinea zilei, reprezentanţii secuimii au formulat în repetate rânduri şi în mod public acest deziderat, iar enunţul, conform căreia nu se va organiza nici o regiune unde populaţia maghiară va forma majoritatea vine din partea politicienilor amintiţi mai sus ca un răspuns la acest deziderat. Aceasta înseamnă, că în conformitate cu planurile lor, toate regiunile administrative vor avea populaţie preponderent românească, adică se urmăreşte în mod expres, ca în toate regiunile populaţia maghiară să fie minoritară”, a susţinut Izsak Balazs

El consideră că dacă vor fi în practică planurile de reorganizare anunţate de conducătorii menţionaţi, atunci România şi-ar încălca o serie de angajamente internaţionale şi ar comite şi o discriminare la adresa cetăţenilor români de naţionalitate maghiară.

„Politicienii menţionaţi mai sus câteodată încearcă să mascheze aceste tendinţe cu presupuse cauze economice, dar fără să aducă argumente pertinente în acest sens, iar accentul este pus mereu pe faptul că nu acceptă ideea ca să existe măcar o regiune cu populaţie preponderent maghiară. Scopul lor este în mod evident de a crea impresia că reorganizarea se va face după criterii neutre din punct de vedere etnic, dar este clar pentru toată lumea că reorganizarea teritorială preconizată şi dorită de dânşii ar discrimina cetăţenii români de etnie maghiară”, se concluzionează în petiţia transmisă CNCD de Izsak Balazs.