Băsescu: Vom face o plângere la CEDO pentru implicarea abuzivă a statului în înregistrarea unui partid

„Partidul Mișcarea Populară este înregistrat, are toate structurile funcţionale, nu s-a desfiinţat, în lipsa înfiinţării Mișcării Populare. Pe structurile Partidului Mișcarea Populară am funcţionat și până-n prezent, așa vom funcţiona și în continuare. Nu avem niciun fel de probleme legate de depunerea listelor de candidaţi în toate localităţile ţării pentru că sistemul de aprobare este la nivel local. Doar la Consiliul Naţional trebuie validate candidaturile la Primăria Capitalei. În rest, toate candidaturile sunt de competenţă judeţeană, municipală, nu avem impedimente din acest punct de vedere”, a declarat Traian Băsescu. 

Despre respingerea de către CAB a cererii de înregistrare a MP, Băsescu a spus că „este prima dată când un procuror s-a bătut cu toată forţa statului împotriva înregistrării unui partid”.

Citeşte şi: Băsescu, după respingerea înregistrării partidului: Este fără precedent ca procurorii să facă o contestaţie de acest gen

„Este, dacă vreţi, și contrar deciziilor CEDO care recomandă o minimă implicare a statului în aprobarea funcţionării structurilor asociative cum sunt partidele. Procurorul de dosar de la Tribunalul București a ţinut neapărat să arate că în România statul e stat și au ţinut cont și unii dintre judecători de acest punct de vedere, drept pentru care s-a respins înregistrarea partidului. Vă pot spune că, în mod cert, vom face o plângere la CEDO pentru implicarea abuzivă a statului în înregistrarea unui partid. Într-o ţară în care se înregistrează zilnic două-trei partide nu mi se pare întâmplător că exact Mișcarea Populară a fost partidul pentru care procurorii s-au luptat cu toată forţa statului pentru a nu se înregistra„, a mai declarat el.

Alte articole

FACIAS: România a plătit în ultimii cinci ani peste 49 de milioane de euro pentru condamnările la CEDO. Statul nu a recuperat niciun leu de la vinovați, suma fiind achitată exclusiv din bugetul public

DOCUMENT CEDO oferă clarificări cu privire la decizia sa în cazul Călin Georgescu: „Domnul Georgescu nu a prezentat niciun argument în sprijinul plângerilor sale”

El a explicat că membrii formaţiunii pe care o conduce au adunat semnături pentru alegerile locale sub sigla Mișcării Populare, iar alţii sub sigla Partidului Mișcarea Populară.

„Unii au făcut-o sub denumirea Mișcarea Populară, alţii sub denumirea PMP, Partidul Mișcarea Populară. Au fost mai inspiraţi cei care au făcut-o pe PMP, ceilalţi trebuie să-și refacă listele. Este o bună campanie, cu atât mai mult cu cât, dincolo de mijloacele electronice, de televiziuni locale mizăm foarte mult pe o campanie de la om la om”, a declarat Băsescu, citat de Agerpres.

Curtea de Apel București a respins vineri cererea depusă de fostul președinte Traian Băsescu de înregistrare a formaţiunii Mișcarea Populară în registrul partidelor politice.

Iniţial, Tribunalul București a acceptat, în decembrie 2015, cererea depusă de Traian Băsescu privind acordarea personalităţii juridice și înregistrarea formaţiunii Mișcarea Populară în registrul partidelor politice, însă Curtea de Apel București a admis vineri apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, respingând astfel înregistrarea partidului.

De menţionat că cei doi judecători ai completului de la Curtea de Apel București au avut opinii contrare în legătură cu cererea depusă de Traian Băsescu, astfel încât a fost introdus un al treilea magistrat în complet, care a înclinat decizia în sensul respingerii solicitării de înregistrare.

Decizia este definitivă.

Pe 24 octombrie 2015, a avut loc Congresul de înfiinţare a formaţiunii politice Mișcarea Populară, cei 5.000 de delegaţi votând alegerea lui Traian Băsescu ca președinte al partidului.

Traian Băsescu s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară pe data de 9 octombrie 2015, pentru ca apoi tot el să propună schimbarea denumirii partidului în „Mișcarea Populară”.