Traian Băsescu: Ceva nu este în regulă cu UE. Există riscul unei Primăveri Europene

„Politicienii europeni trebuie să înceapă guvernarea pentru cetăţenii europeni având grijă să împartă corect costurile între cetăţenii europeni pe de o parte şi multinaţionale plus bănci pe de altă parte. Asta dacă după o „Primăvară Arabă” vrem să nu ne surprindă o „Primăvară Europeană” şi să ne întrebăm pe urmă de ce s-a întâmplat„, afirmă Traian Băsescu la finalul analizei sale.

El începe prin a se întreba dacă se prefigurează oare o „Primăvară Europeană” şi face o paraleleă cu Primăvara Arabă.

„În decembrie 2010, în Tunisia izbucnea „Primăvara Arabă” ce avea să se extindă în Egipt, Libia, Siria, Yemen, Algeria, Iordania, Bahrein. În cele mai multe dintre aceste ţări revoltele de stradă au început paşnic şi au evoluat cu violenţă amplificată de mânia stârnită de intervenţiile brutale ale autorităţilor, ducând în unele ţări la schimbari de regim, în altele au degenerând în războaie civile iar în altele regimurile au trebuit să facă concesii consistente pentru a supravieţui şi a restabili ordinea socială. În Uniunea Europeană mişcările de stradă din 2018 arată un potenţial ridicat pentru o apropiată negare a ordinii sociale şi uneori chiar a ordinii constituţionale din ‚ţări membre UE„, spune fostul preşedinte.

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

El consideră că, fie că vorbim de mişcările de stradă din România, Polonia, Italia, Germania, Franţa, Spania sau Belgia, „populaţía se opune guvernărilor naţionale şi nu de puţine ori Uniunii Europene”.

Alte articole

Traian Băsescu: Nu merge cu premier surogat. Ideea unui „guvern al meu” este o eroare

EXCLUSIV Traian Băsescu, intervenție fulger în plină criză guvernamentală: „Eu cred că PSD poate face majoritate!”

„Experienţa Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, votul majoritar pentru BREXIT al insularilor, ne demonstrează fără echivoc faptul că ceva nu este în regulă cu Uniunea Europeană, chiar dacă până la urmă nu va exista un BREXIT. Dar ce nu este în regulă cu noi, cu Uniunea Europeană?„, se întreabă el.

Câteva dintre cauzele aceste situaţii sunt, în opinia sa, „transferul integral al costurilor schimbărilor climatice strict pe spinarea şi buzunarul clasei medii şi a celor săraci (ex: interzicerea autoturismelor cu motoare diesel deţinute în principal de navetişti şi oameni săraci, creşterea accizei la combustibil pe care cetăţenii le plătesc din buzunar propriu iar cei bogaţi pun cheltuielile pe firmă, etc); sentimentul justificat al cetăţenilor europeni că ei nu participă la deciziile privind prezentul şi viitorul Uniunii; incapacitatea guvernelor naţionale şi a UE de a rezolva problema şomajului în rândul tinerilor care depăşeşte 20 la sută sau a integrării migranţilor care devin catalizatori a violenţelor din stradă; sentimentul de insecuritate generat de incapacitatea instituţiilor responsabile de a preveni atentate în spaţii publice; incapacitatea UE de a arăta cetăţenilor care este viitorul, ceea ce permite extremiştilor de stânga şi de dreapta să vină cu soluţii îndreptate spre distrugerea UE; lipsa comunicării simple, pe înţelesul populaţiei dintre factorii de decizie politică şi cetăţeni având ca efect neîncrederea şi implicit nesusţinerea deciziilor politice de către populaţie, fie că vorbim de deciziile cu privire la reducerea emisiilor de carbon, despre migraţie, despre bugetele alocate ţărilor nou venite în UE, despre vârsta de pensionare, despre reducerea deficitelor bugetare sau reducerea datoriei publice etc„.

Fostul preşedinte mai enumeră „reprimarea în forţă a manifestaţiilor publice ceea ce este de natură să revolte întreaga populaţie, indiferent că participă sau nu la manifestaţiile antiguvernamentale; convingerea tot mai puternică a unei bune părţi a europenilor că sunt prost guvernaţi şi la nivel naţional dar şi la nivel european; în timp ce populaţiile ţărilor UE au dificultăţi tot mai mari datorită nesiguranţei zilei de mâine, multinaţionalele şi băncile obţin profituri în creştere după ce au ieşit din criză pe spinarea populaţiei; ascensiunea partidelor naţionaliste, populiste şi extremiste urmare a lipsei de soluţii credibile în probleme sociale cu care se confruntă populaţia; mulţi cetăţeni europeni au senzaţia că Uniunea nu este şi a lor ci este doar a politicienilor; nivelul diferit de integrare al statelor membre dar şi voinţa politică scăzută a parte din statele Uniunii de a accelera procesele de integrare generează discrepanţe majore în nivelul de trai al cetăţenilor”, precum şi faptul că „ranţa şi Germania se clatină din punct de vedere al încrederii partenerilor lor europeni că ar mai putea tracta Uniunea într-o direcţie certă şi unanim acceptată” .

El avertizează că „toate acestea şi multe altele, ar putea genera mişcări de stradă masive şi revolte succesive sau simultane, prin contaminare, de-a lungul şi de-a latul Uniunii Europene„, riscul unei „Primăveri Europene” existând şi fiind responsabilitate Consiliului European, a Consiliului Uniunii Europene şi a Comisiei Europene să dea soluţii la problemele care îi frământă pe cetăţenii Uniunii , cetăţeni care încep să-şi piardă răbdarea, pentru că problemele trenează de multă vreme şi au tot fost amânate din lipsă de decizii politice.

„Oricum, nu eu voi da soluţiile de redresare a Uniunii Europene, dar mi-aş permite să sintetizez propria-mi părere într-un singur cuvânt: INTEGRARE, cât mai multă şi mai rapidă INTEGRARE a statelor membre. Cu siguranţă, o accelerare a proceselor de integrare implică o creştere consistentă a costurilor iar plătitorii vor trebui să fie Germania, Franţa, Italia, Olanda . Dar dacă îşi doresc ca Uniunea să progreseze pentru a putea să rezolve problemele care trenează de multă vreme aceste ţări trebuie să plătească acum pentru a câştiga alături de celelalte state mai târziu„, precizează Traian Băsescu.