Bătaia de la Ruginoasa: Cum au fost îngropate ciomegele războiului în vestita comună

Pregătirile pentru bătaia de la Ruginoasa din ultima zi a anului încep, de regulă, încă de la Crăciun. Cu toate acestea, de doi ani, Poliţia şi jandarmii au oprit încăierarea tradiţională, şi asta pentru că de fiecare dată se lăsa cu sânge, cu oase rupte, iar unii ajungeau în stare gravă la spital, scrie ziaruldeiasi.ro.

Sătenii sunt însă nemulţumiţi că în acest fel le moare o tradiţie cu care au crescut, obicei lăsat de părinţi şi de bunici încă de pe vremea domnitorului Cuza. Umilirea vlăjganilor voinici ai satului a fost maximă acum doi ani, când au fost puşi de autorităţi ca, în loc de ghioagele lungi şi noduroase, să se bată cu coceni de porumb.

Nici anul acesta, bătaia tradiţio­nală de la Ruginoasa nu va mai avea loc. Cu toate acestea, obiceiurile de iarnă nu sunt interzise, ci chiar încurajate, dar obiectele contondente nu sunt permise. În urma unei şedinţe publice care a avut loc miercuri, de la ora 11, la Ruginoasa, la care a participat şi prefectul Iaşului, dar şi membri ai consiliului local de la Ruginoasa şi membri ai comunităţii, s-a stabilit modul de desfăşurare a evenimentelor din data de 31 decembrie.

„Obiceiurile se vor desfăşura la fel ca în ultimul an. Cei din Ruginoasa se vor putea costuma, vor putea păs­tra tradiţiile, vor putea merge să-l ure pe primar, însă sunt inter­zise obiectele contondente„, a precizat locotenent Ionuţ Catană, pur­tător de cuvânt al Grupării de Jan­darmi Mobile Bacău.

Alte articole

Moșii de vară 2025. Când se sărbătorește Sâmbăta Morților și ce se dă de pomană

Ce să spui şi ce nu în ziua de Paşte pentru a-ţi merge bine tot anul. Obiceiuri şi superstiţii româneşti

Decizia luată în urma şedinţei de miercuri este considerată una bi­nevenită de către primarul de la Ruginoasa, Dănuţ Nechifor.

„Ceea ce am decis în urma şedinţei, de a fi interzise obiectele contondente, cred că este o decizie binevenită. Pâ­nă acum, lucrurile luau o turnu­ră care nu ne făcea cinste. Să spe­răm că pe viitor vom putea transforma obiceiurile într-un festival, iar primul demers l-am făcut anul acesta„, a specificat primarul de la Ruginoasa.

Citeşte şi Iată ce să NU faci de Anul Nou

Astfel, sâmbătă, de la ora 13, circa 15 formaţii, care vor prezenta diferite obiceiuri din zonă, se vor întâlni în faţa Centrului Cul­tural din Ruginoasa.

„Noi sperăm ca aceste tradiţii să evolueze, iar, pe viitor, tradiţiile să ne aducă un alt renume faţă de cel de până acum„, a concis primarul.

An de an, în dimineaţa de 31 de­cembrie, în jurul orei patru sau cinci dimineaţa, când soarele încă nu a apărut pe cer, bărbaţii din Ru­gi­noasa, care deja au plănuit totul de la Crăciun, obişnuiau să se întâlnească la una din case lor, îşi puneau măştile ce cântăresc cinci sau şase kilograme, îşi luau bâtele şi porneau spre toloacă. Totul are, în acea dimineaţă, aerul unui mit. Afară se disting doar umbre, iar bărbaţii par nişte uriaşi cu măştile lor pe cap, iar tălăncile care le sunt atârnate de brâu îi fac să sune ca o herghelie de cai. Tradiţiile încep însă să moară, iar în fiecare an, tot mai puţini tineri sunt dispuşi să participe la obicei, din cauza riscului de accidentare sau pur şi simplu pentru că cei mai mulţi au plecat la muncă în afara ţării.

Cei care încearcă însă să mai ţină tradiţia vie pornesc spre centrul sa­tului, unde se aliniază în faţa duş­manilor, umăr la umăr, şi încep să sară în sus, lăsând din când în când să cadă măciuca peste masca ina­micului. Totul pare un joc de copii sau un dans al unor titani care în­cearcă să sperie anul vechi şi spi­ritele rele. În ultimii doi ani, obiceiul însă nu s-a mai ţinut, sătenii motivând că poliţia şi mediatizarea negativă i-au oprit pe tineri să ducă mai departe tradiţiile. Totuşi, localnicii spun că semnificaţia acestui obicei este încărcată de istorie şi mit, iar frumuseţea lor este de puţini înţeleasă. „Se spune că obiceiurile de la noi ar fi de pe vremea lui Cuza, când arnăuţii, care au salvat-o pe Mărgăriţa Cuza, ar fi ieşit mascaţi”, explică Cristina Ioa­na Axinia, directorul Centrului Cul­tural din Ruginoasa. Deşi aceasta este doar o legendă, câteva documente atestă că, în 1954, acest obicei exista. Încă de atunci, tinerii din sat îşi făceau măşti cât mai urâte, din piei de oaie şi din blană de oaie, pe care le coseau deasupra caschetelor din armată. „Bătrânii spun că, după război, erau foarte multe fete în sat şi puţini bărbaţi, şi de aceea s-a făcut un pact, ca nimeni să nu-şi ia ne­vastă din altă parte. Abia prin 1965 ei au început să-şi ia soţii şi din alte sate, şi atunci acest obicei a luat o altă turnură”, povesteşte directorul Centrului Cultural. Pe atunci, bătaia era de fapt lupta dintre anul vechi şi anul nou, între Deal şi Vale. Dacă câştiga anul nou, însemna că va fi un an bogat şi prosper, iar dacă cel vechi era câştigător, anul ce urma nu ar fi fost la fel de roditor.

Citeşte şi De ce să agăţi vâsc în casă în noaptea de Revelion