Premierul Victor Ponta i-a ameninţat, zilele trecute, pe liderii PNL Alina Gorghiu şi Vasile Blaga că PSD va formula plângere penală către procurorul general dacă aceştia vor chema oamenii în stradă pentru a protesta împotriva Guvernului. Declaraţia premierului a stârnit reacţii dure din partea liberalilor, însă istoria ultimilor ani arată că politicienii au ales de multe ori calea justiţiei.

Grei ai politiciii româneşti au ajuns astfel în faţa procurorilor, iar cazul fostului premier Adrian Năstase este cel mai răsunător.

Alte Articole

Dana Nălbaru este bucuroasă că a făcut asta cu mâna ei: ...

EXCLUSIV – Cu ce s-ar ocupa Piedone dacă ar pierde alegerile ...

Mircea Geoană, anunț de ultimă oră despre candidatura sa ...

RomaniaTV.net vă prezintă scandaluri în care au fost implicaţi politicieni şi care au ajuns în justiţie.

Cazul Zambaccian: MONA MUSCĂ vs ADRIAN NĂSTASE

Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare cu executare în celebrul Dosar Zambaccian. Tot scandalul a pornit de la o plângere depusă la PNA, în 2004, de către Mona Muscă, după cum a dezvăluit chiar fostul premier.

Năstase spunea, în 2007, că dosarul său este unul politic şi a fost declanşat de un „bileţel”: plângerea depusă de Mona Muscă.

„Plangerea poarta antetul Aliantei Dreptate si Adevar, are numar de inregistrare de la PNL, stampila de la D.A., semnat aparent de doamna Mona Musca. Dincolo de aspectul politic, nu exista o imputernicire din partea D.A. pentru Mona Musca – aceasta actiune putand fi pusa sub semnul intrebarii – si puteti compara semnaturile Monei Musca de pe diferite texte, initiative legislative si puteti remarca semnatura de pe sesizare a Parchetului, care arata cu totul altceva”, declara Năstase.

Mona Muscă nu a negat că a semnat sesizarea penală în cazul Zambaccian: „Sesizarea penala pe care am facut-o in legatura cu Zambaccian este semnata de mine, e normal in acelasi timp sa aiba si antetul Aliantei pentru ca eram in conducerea Aliantei si in acelasi timp vicepresedintele PNL. Mi se pare penibila discutia si inutila”.

Năstase a acuzat-o însă pe Mona Muscă că a fost coordonată de Traian Băsescu în provocarea scandalului: „Dacă ar fi să dau un titlu (pentru dosarul Zambaccian – n.r.) atunci pot spune că asta a fost lucrarea de doctorat a lui Traian Băsescu. Vedeţi că plângerea Monei Muscă din campania electorală este făcută pe antetul alianţei D.A. cu număr de înregistrare de la partid, cu ştampila D.A. Probabil că Traian Băsescu nu a ştiut despre aceste documente şi poate că trebuie să i le trimit şi lui. Mona Muscă era membru coordonator al Alianţei. A fost acţiunea lui Băsescu cu mâna Monei Muscă. Eu nu o învinuiesc pentru altceva”.

Pe 6 ianuarie 2014, Adrian Nastase a fost condamnat, în dosarul Zambaccian, la 4 ani de inchisoare cu executare si cinci ani interzicerea unor drepturi pentru luare de mita in forma continuata, iar soţia sa, Dana Nastase, la 3 ani de inchisoare, cu suspendare, pentru complicitate de luare de mita, si patru ani de interzicere a unor drepturi.

Şantaj şi ameninţare, Dosarul Nana: GABRIELA FIREA vs TRAIAN BĂSESCU

Este unul dinte cele mai mari scandaluri în care a fost implicat fostul preşedinte Traian Băsescu şi în urma căruia s-a ales cu dosar penal.

Conflictul Băsescu-Firea a început, în plin scandal al moşiei de la Nana, când fostul preşedinte a acuzat-o pe senatoarea PSD că este „catastrofală ca jurist” şi „o şantajistă de profesie”.  „Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele”, ameninţa Băsescu.

Firea a depus, în aprilie 2014, la Parchetul instanţei supreme, o plângere împotriva lui Băsescu. Procurorii au dispus urmărirea penală pentru ameninţare şi şantaj, însă punerea în mişcare a acţiunii penale a fost suspendată, întrucât preşedintele beneficia imunitate. Conflictul a ajuns la CCR, care a decis că suspendarea urmăririi penale a preşedintelui din motive de imunitate este constituţională.

„„Eu cred că organele statului ar trebui să se uite în Grivco să vadă câţi bani au fost transferaţi de la compania Securităţii Crescent în Grivco în perioada 2007-2011 când doamna Firea era administrator la o firmă din grupul Grivvo şi doamna Firea, cu mânuţa domniei sale a semnat împrumuturi de la Crescent către compania unde era administratori, ceva cu Media Press (Media Casa Press, n.red.), ceva de genul ăsta, sau Casa Press. A semnat împrumuturi de 400.000 de euro şi 1.800.000 de dolari, pe care se pare că a uitat să-i mai dea înapoi, deci era o spălare de bani, un transfer din banii firmei Securităţii în firma Grivco”.

„Eu încerc să o tratez pe Gabriela Firea ca pe o mămică în luna a opta, și nu ca pe un om politic. Să se hotărască ce e – om politic sau mamă? Eu mă ofer să îi botez copilul. Dânsa când se prevalează de faptul că e senator în Parlamentul României, alteori se prevalează că e mămicuță în luna a opta. Eu am toată disponibilitatea să o tratez plecând de la realitatea aceasta, care e mult mai umană, decât cea a doi oameni politici. Dânsa s-a prevalat public că e mămică în luna a opta, că eu altfel nu aveam de unde ști în ce lună este”.

Dosarul jurnaliştilor răpiţi în Irak: CORNELIU VADIM TUDOR vs TRAIAN BĂSESCU şi VASILE BLAGA

Traian Băsescu s-a ales cu un dosar penal şi în urma unei plângeri depuse de Corneliu Vadim Tudor. Liderul PRM a depus o plângere penală la Parchetul General în care îi acuza pe Băsescu și pe Vasile Blaga, fost preşedinte al PDL, că și-au însușit o parte din răscumpărarea plătită de statul român pentru eliberarea celor trei jurnaliști români răpiți în Irak în anul 2005.

În plângerea penală, Vadim Tudor aducea ca argumente afirmațiile făcute într-o carte de fostul procuror DIICOT Ciprian Nastasiu, și anume, că din suma plătită de statul român pentru eliberarea jurnaliștilor ar fi dispărut 4 milioane de euro.

Potrivit lui Nastasiu, autoritățile de la București au trimis la Bagdad, prin intermediul SIE și cu implicarea lui Traian Băsescu, aproximativ 12-13 milioane de euro, însă răpitorii au primit doar 9 milioane de euro. Acesta îl acuza pe Traian Băsescu că a clasificat pentru 50 de ani documentele despre negocierile din Irak și suma reală plătită răpitorilor.

Parchetul a decis redeschiderea dosarului şi l-a trimis în instanţă pentru confirmare. Magistrații de la Judecătoria Sectorului 5 au hotărât însă că nu este de competența acestei instanțe să judece cererea Parchetului General de confirmare a redeschiderii urmăririi penale împotriva fostului președinte Traian Băsescu în legătură cu răpirea jurnaliștilor români în Irak şi și-a declinat competența în acest caz și a trimis dosarul la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Scandalul traseiştilor: KLAUS IOHANNIS vs LIVIU  DRAGNEA

Înainte să intre în cursa prezidenţialelor, Klaus Iohannis i-a făcut plângere penală lui Liviu Dragnea pentru ordonanţa de urgenţă care permitea migraţia politică a aleşilor locali pentru 45 de zile. La data de 9 septembrie 2014, Iohannis a depus plângerea împotriva lui Dragnea la Direcţia Naţională Anticorupţie, principala acuzaţie fiind cea de abuz în serviciu.

Iohannis reclama faptul că „au fost aduse vătămări” prin actul normativ adoptat tuturor candidaţilor la alegerile prezidenţiale şi în general interesului public care vizează desfăşurarea alegerilor în condiţii de egalitate de şanse şi de legalitate. Iohannis a mers şi la DNA pentru a-şi susţine plângerea formulată.

În urma plângerii depuse de Iohannis, procurorii au început urmărirea penală „in rem”, cu privire la faptă, respectiv pentru abuz în serviciu cu obţinere de foloase necuvenite. 

Scandalul votului din Diaspora: MONICA MACOVEI vs VICTOR PONTA

La alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, au curs ameninţările cu plângeri penale din cauza votului în străinătate. Monica Macovei, candidat la Cotroceni, a depus la Parchetul General  o astfel de plângere şi un denunţ penal prin care solicita „anchetarea de urgenţă” a lui Victor Ponta, Titus Corlăţean şi Bogdan Stanoevici.

Macovei îi acuza pe cei trei că „au împiedicat dreptul la vot” în cazul românilor din diaspora şi arăta că nu se poate trece la turul II al alegerilor prezidenţiale până nu este cercetat felul în care a fost organizat turul I.

Procurorul general Tiberiu Niţu răspundea că, în situaţia în care plângerea, modul de sesizare îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege, urmărirea penală cu privire la faptă se începe în temeiul legii ca în cazul oricărei plângeri, oricărui dosar penal vor fi efectuate acte de urmărire penală”: „Vor fi administrate probe şi pe baza probelor se va stabili dacă cele sesizate în plângere se confirmă sau nu”.

Monica Macovei a depus ulterior şi o a doua plângere. La data de 20 noiembrie 2014, Parchetul General a început ancheta în privinţa votului din diaspora. Dosarul a fost constituit prin conexarea a şase dosare penale care vizează plângeri legate de modul de desfăşurare a scrutinului, faptele sesizate în respectivele plângeri fiind abuzul în serviciu şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale.

Dosarul se află în prezent pentru cercetări la DNA, după ce a fost cerut de procurorii anticorupţie în decembrie 2014. 

Episodul „Dat afară din Palat”: IOAN GHIŞE vs TRAIAN BĂSESCU

Senatorul Ioan Ghişe a depus plângere în 2012 împotriva lui Traian Băsescu şi a angajaţilor care l-au scos cu forţa din Palatul Cotroceni de la recepţia de 1 Decembrie.

În plângerea înaintată procurorului general, senatorul explica faptul că președintele poate fi acuzat de uzurpare de calități oficiale și de propagandă în favoarea statului totalitar. „Băsescu a ocupat sediul Administrației Prezidențiale știind că la data de 28 august era și este și în prezent în situația de suspendat din funcția de președinte”, scria Ghişe în plângere.

Parchetul General şi-a declinat competenţa şi a trimis plângerea la Parchetul Militar, deoarece angajaţii Serviciului de Protecţie şi Pază sunt cadre militare. 

Ghişe declara, în ianuarie, pentru RomaniaTV.net, că nu a fost audiat niciodată de când plângerea sa penală îndreptată împotriva lui Traian Băsescu şi a câtorva angajaţi ai SPP a ajuns la Parchetul Militar.

VICTOR PONTA a depus, în 2011, la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, o plangere penala impotriva presedintelui Traian Basescu si a lui Sorin Blejnar, presedintele ANAF, în care ii acuza de „instigare la abuz in serviciu”.

ELENA UDREA, ex-ministru al Turismului, a depus în 2009 plangere penala la Parchetul instantei supreme impotriva lui Ludovic Orban. Udrea il acuza pe Orban de „afirmatii mincinoase si calomnioase”, dupa ce presedintele Comisiei de ancheta in cazul MT a declarat la finalul sedintei forului ca ministerul a cheltuit fara baza legala sumele pentru publicitate si reclama si ca a incalcat Legea achizitiilor publice, nepublicand in termenul legal anunturile de atribuire a contractelor.

Liderul partidului Noua Republica, Mihail Neamtu, fondatorul Fundatiei Crestin-Democrate, Adrian Papahagi, si Augustin Ofiteru au depus, în august 2012,  o plangere penala impotriva premierului Victor Ponta, pentru infractiunea de plagiat. Plangerea a fost depusa la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Fostul ministru MONICA IACOB RIDZI a făcut plângere penală la Parchetul instanţei supreme, în 2009, faţă de membrii Comisiei de anchetă privind organizarea „Zilei Tineretului”, pe care îi acuza de abuz în serviciu şi încercare de a determina mărturia mincinoasă.

Plângerea îi viza pe Alina Gorghiu, Nicolae Bănicioiu, Petru Lakatos, Doina Burcău, Cristian Sorin Dumitrescu, Damian Florea, Graţiela Leocadia Gavrilescu, Bogdan Olteanu şi Anghel Stanciu, care erau acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.

Monica Iacob-Ridzi a fost, condamnată şase ani mai târziu, la 5 ani de închisoare. 

CĂLIN POPESCU TĂRICEANU a depus şi el plangere penala pentru calomnie impotriva deputatului Mircea Toader, după ce acesta a cerut urmarirea penala in cazul fostului lider al PNL pentru subminarea economiei romanesti.

„Plangerea domnului Tariceanu este doar un joc mediatic. Dumnealui a declarat ca nu are nimic de ascuns in cazul Sterling si, daca se va dovedi ca nu a avut nicio implicatie, justitia il va scoate nevinovat. Noua ni s-a parut ca a fost afectat interesul Romaniei in acest caz”, reacţiona Toader.