Europa loveşte băncile greceşti. BCE nu mai primeşte bonduri elene

Măsura va afecta în principal băncile greceşti şi, într-o anumită măsură, pe cele cipriote, mari deţinătoare de datorie grecească, pe care o folosesc în ultimii doi ani pentru a se refinanţa de la BCE – singura sursă constantă de lichiditate, şi foarte ieftină, de altfel, la doar 1% pe an.

Aceste bănci nu vor putea participa la operaţiune de finanţare pe trei ani ce se va desfăşura mâine cu bondurile greceşti, dar se vor putea împrumuta de urgenţă de la băncile naţionale prin programul ELA. De altfel, acest program a fost folosit intens de băncile comerciale din Irlanda, puternic expuse pe instrumentele financiare ipotecare. Această metodă de finanţare presupune însă riscuri substanţiale pentru băncile centrale naţionale şi pentru întregul eurosistem.

BCE estimează că obligaţiunile Greciei vor deveni din nou eligibile la mijlocul lunii martie, după încheierea schemei de conversie şi activarea programelor de asistenţă pentru statul elen.

Agenţia de rating Standard & Poor’s a retrogradat Grecia de la CC la „selective default”, după ce elenii au introdus elemente noi în legislaţie pentru a realiza restructurarea datoriei, potrivit unui anunţ al firmei. Defaultul selectiv este treapta de dinainte de calificativul default (incapacitate de plată), cel mai prost al scalei de măsurare a ratingului suveran.

Alte articole

Fraţii Pavăl, proprietarii Dedeman, îşi continuă expansiunea pe plan european. Investiţie de 25 de milioane într-un lider de piaţă din Grecia

Cât costă vacanța în Grecia în 2026. Câți bani vor da turiștii pe mâncare și șezlong

Decizia S&P vine ca urmare a schimbului de obligaţiuni propus de Grecia investitorilor privaţi, care nu a fost în totalitate voluntar, şi pentru care s-a apleat la instituirea retroactivă a clauzelor colective de acţiune – cu alte cuvinte, cei care nu au convenit să schimbe de bună voie obligaţiunile greceşti deţinute cu unele noi, operaţiune ce implica o pierdere de peste 70%, au fost siliţi prin schimbarea retroactivă a legislaţiei. Fără o restructurare a datoriei deţinute de privaţi, măsură necesară pentru ca măcar să existe posibilitatea reducerii datoriei Greciei de la 160% din PIB în prezent la 120% din PIB în 2020, statul elen nu ar fi primit bailoutul de 130 miliarde de euro la care guvernele europene s-au angajat în urmă cu două săptămâni. Instituţiile financiare elene ar urma să primească 50 de miliarde de euro pentru recapitalizare.

Mario Draghi, preşedintele BCE, declara la sfârşitul săptămânii trecute într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung (publicat în engleză pe site-ul BCE) că dacă Grecia va fi cotată cu default, banca centrală nu mai intenţionează să îi accepte obligaţiunile.