Belgia, acuzată că a păcătuit prin exces de comunitarism: Au permis constituirea unui teren favorabil jihadismului

În timp ce starea de alertă maximă la Bruxelles, instaurată sâmbătă, a fost prelungită până lunea viitoare din cauza unei amenințări de atentat ‘serioase și iminente’, partidul naționalist flamand N-VA a lansat marți un violent rechizitoriu împotriva stângii francofone, adversarul său politic, rupând unitatea națională în vigoare după atentatele din Paris, potrivit Agerpres.

„20 de ani de laxism ai Partidului Socialist (PS) și islamo-socialism” ne-au adus acolo unde ne aflăm astăzi, cu Bruxelles ca bază din linia a doua a barbariei islamice‘, a acuzat deputatul regional N-VA Karl Vanlouwe într-un text critic publicat de cotidianul francofon Le Soir.

Citeşte şi Atentate la Paris: Încă un bărbat inculpat în Belgia pentru ‘asasinate teroriste’

Una dintre figurile istorice ale PS, Philippe Moureaux, fost ministru al Justiției și primar între 1992-2012 al comunității bruxelleze Molenbeek-Saint-Jean, pe unde au trecut numeroși jihadiști, este vizat în special.

„Moureaux era tolerant”, afirmă Karl Vanlouwe, reproșându-i că a închis ochii ochii asupra celor care ‘intimidau fetele și femeile fără voal‘ și chiar vindeau droguri și arme în comuna sa.

„Alții au mers chiar mai departe cu aceasta bătându-se alături de Statul Islamic (SI), comițând atentate în Europa de Vest„, continuă alesul flamand, al cărui partid constituie principala forță în cadrul majorității de dreapta a primului ministru liberal Charles Michel.

„Bruxelles și Belgia aprobă ceva mai bun decât strategia N-VA care divizează„, a replicat pe Twitter PS bruxellez.

”Comunitarismul’ atât de defăimat practicat de Philippe Moureaux se manifesta mai ales în relațiile sociale: el primea toată lumea la primărie, plasase numeroase persoane de origine străină pe listele sale electorale, acordase subsidii asociațiilor culturale marocane”, explică pentru AFP cercetătorul la Universitatea din Liege Hassan Bousetta, specialist în politici de integrare.

Citeşte şi Un nou suspect inculpat în Belgia pentru participare la atentatele din Paris

„Dar mai degrabă absența legăturilor puternice în cadrul comunității este cea care generează jihadismul’, observă sociologul. ‘Viziunea patologică a islamului se dezvoltă când solidaritățile dispar, cum este cazul pentru tineri de origine marocană și algeriană din a doua și a treia generație. Jihadismul vine să umple un vid. Cei care au fost văzuți în acțiune în Paris au un profil de oameni desocializați, adesea trecuți prin delincvență„, subliniază Hassan Bousetta, relevând că comunitatea turcă din Belgia, foarte sudată, nu conține jihadiști.

Editorialistul cotidianului francez Le Monde a criticat marți ‘prea marea toleranță’ a autorităților belgiene, „adesea grijulii să nu tulbure pacea civilă„. Dar el estimează că regatul, care s-a angajat de 40 de ani pe un chinuitor drum spre federalism, „a rămas prizonier unei dezbateri instituționale care poate fi considerată pitorească, dar care devine tragică„.

Răspunsul, usturător, al editorialistului cotidianului La Libre Belgique nu s-a lăsat așteptat: „Nu este vorba de a șterge unele responsabilități și realități belgiene, încetineli instituționale. Dar criticile ar fi mai ușor de acceptat dacă ar veni de la un stat care ar fi un model de a trăi împreună și de integrare„, a reacționat Francis Van de Woestyne, exprimându-și regretul că ‘condescendența franceză nu are limită’.

Profesor la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB), unde conduce centrul „Migrații, Azil, Multiculturalism”, Andrea Rea estimează că criticile la adresa incoerențelor sistemului politic belgian relevă pentru o bună parte din „arena politică” concurența exacerbată între N-VA și PS.

Pentru Rea, mai important decât a critica modelul federal belgien este să se arate ‘lipsa de coordonare la nivel european‘.

„Jihadiștii sunt într-o logică transnațională, în timp ce polițiile se plasează pe poziții naționale„, argumentează acesta.