„Când fetele mele erau mici, încercam să le citesc pasaje din Biblie, dar se plictiseau, mai ales pentru că există redundanţe şi incoerenţe”, explică scriitorul de 46 de ani, care şi-a intitulat lucrarea „Une bible”, fără majusculă pentru a atrage atenţia că este o adaptare şi nu o nouă traducere.

El intenţionează să facă Biblia „mai accesibilă” printr-o scriere sintetică, într-un stil îngrijit, în care se amestecă genurile literare. Rezultatul este o „carte frumoasă”, bogat ilustrată. Volumul, tradus deja în spaniolă, italiană, germană şi olandeză, a fost editat în 60.000 de exemplare.

Alte Articole

Codin Maticiuc a rămas fără telefon în autobuz! „Cumva ...

VIDEO 130 de ani de istorie au fost îngenuncheați. Morișca ...

Reacția incredibilă a unei cliente supărate pentru că nu ...

Adesea poetică, uneori surprinzătoare, cartea reţine numeroasele episoade de luptă şi profeţiile apocaliptice, dar subliniază şi profunzimea personajelor, descriindu-le emoţiile şi senzaţiile, ale lui Isus, de exemplu, când merge pe apă. Cartea se vrea „fără mesaj de credinţă, dar uşor de citit de toţi, atei sau credincioşi”, spune editorul Gautier-Languereau.

Citeşte şi ULUITOR. Biblia de la tribunal, dusă la EXPERTIZĂ, după ce Gigi Becali a refuzat să jure

„Aceste texte stau la baza culturii şi a civilizaţiei noastre, fie că eşti credincios sau nu”, arată scriitorul. El adaugă totuşi că a avut grijă să nu realizeze o „caricatură” sau o „parodie de Biblie fără Dumnezeu”. „Este o carte care vorbeşte despre Dumnezeu, dar care se adresează oamenilor”, încheie el.

Lideri religioşi şi specialişti în Biblie contactaţi de AFP spun că propunerea unei „adaptări” a Bibliei nu are nimic nelegitim, cu condiţia ca aceasta să nu se îndepărteze de original. „Crearea, pornind de la Biblie, a unei opere personale, adaptate, reinventate – acest lucru a existat mereu – nu mă deranjează”, arată Michel Wackenheim, preot la catedrala din Strasbourg, care remarcă „un exerciţiu literar interesant”. „Poate că Dumnezeu, prin intermediul acestui text, le va vorbi în alt fel oamenilor care se află departe de religie”, speră omul bisericii.

Autorul cărţii îşi asumă alegerea spunând că nu a făcut „o lucrare de teologie sau exegeză”, ci a fost doar „un povestitor de întâmplări”.