Bilanţ coronavirus 25 februarie. Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 25 februarie 2022, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 8.974 cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 120 decese, dintre care 5 anterioare intervalului de referință.

Bilanţ coronavirus 25 februarie. Alexandru Rafila anunţă ridicarea restricţiilor în doi paşi. Unde se va mai purta mască din martie

Alte Articole

Elena Udrea, eliberată condiționat?! Ce urmează pentru blonda ...

Alertă sanitară în Franţa din cauza noului val de COVID-19. ...

Primul caz de COVID-19 de la pisică la om a fost confirmat. ...

Alexandru Rafila a declarat că trebuie să existe doi paşi de relaxare deoarece statul nu doreşte să se revină la o situaţie în care să fie reintroduse restricţiile.

„Lucrul acesta pentru economie este devastator, din punctul meu de vedere, pentru că aceste cicluri rapide de închidere, deschidere şi reînchidere duc la lipsă de predictibilitate şi la pierderi economice foarte mari”, a adăugat ministrul Sănătăţii care a mai spus că, în primă etapă, ar putea fi luate în considerare măsuri precum posibila renunţare la limitele de intervale orare, până în ora 22.00 pentru diferite instituţii, accesul în mall-uri sau marile magazine, mărirea capacităţii de ocupare a restaurantelor şi sălilor de spectacole de la 30% la 50%, fără a mai ţine cont de incidenţă.

Alexandru Rafila, vești bune privind pandemia: „Îmi doresc să avem sărbătorile de Paşte fără restricţii în România”

„Aş vrea să facem o distincţie foarte clară între restricţii şi starea de alertă. Starea de alertă este un cadru care îţi permite să iei anumite măsuri ca să te aperi. Dacă iei sau dacă nu iei măsurile depinde de situaţia epidemiologică, de evoluţie, de indicatori, ş.a.m.d. Faptul că avem această stare de alertă în momentul de faţă nouă ne permite de exemplu să alocăm resurse umane, să le mutăm dintr-un judeţ în altul unde avem probleme. Putem să continuăm cu angajarea oamenilor care au fost angajaţi în timpul pandemiei sau ne permit să adoptăm o legislaţie care să îi permanentizeze la locurile de muncă. Trebuie să ne gândim şi la finanţarea spitalelor. Spitalele, în mod tradiţional în România, sunt finanţate pe serviciile pe care le-au putut presta. În momentul de faţă, numărul de servicii la nivel naţional este jumătate faţă de ceea ce s-a întâmplat în 2019. Adică de la 4 milioane de internări, noi am scăzut la 2 milioane de internări. Dacă finanţăm la acest nivel spitalele, spitalele nu vor putea să funcţioneze. Deci există foarte multe consecinţe ale ridicării stării de alertă ca mecanism administrativ, dar haideţi să nu amestecăm starea de alertă cu un calendar de ridicare a restricţiilor şi cu predictibilitatea legată de funcţionarea societăţii şi a economiei”, a afirmat Alexandru Rafila, întrebat joi la Târgul de Turism al României dacă este posibil să fie reînnoită sau nu starea de alertă şi despre perspectiva de timp pentru ridicarea restricţiior.

Citeşte şi: Adrian Marinescu atrage atenția: Încheierea pandemiei nu înseamnă că dispare virusul. Va mai suferi mutații!

El a vorbit despre un scenariu de ridicare a restricţiilor în doi paşi. „Restricţiile vor fi relaxate în anumite condiţii şi cred că trebuie să avem cel puţin două trepte de relaxare, doi paşi de relaxare şi o să vă explic şi din ce cauză. Dar trebuie să avem doi paşi pentru că noi nu ne dorim să revenim la o situaţie în care reintroducem restricţiile. Lucrul acesta pentru economie este devastator, din punctul meu de vedere, pentru că aceste cicluri rapide de închidere, deschidere şi reînchidere duc la lipsă de predictibilitate şi la pierderi economice foarte mari. Au angajaţi care trec din şomaj tehnic şi trebuie să îi plăteşti, stocurile de marfă. Atunci trebuie să am sustenabilitatea activităţii. Iau un prim set de măsuri. După care, dacă vedem că situaţia s-a stabilizat, nu s-a înrăutăţit, trendul descrescător continuă, trecem la următorul set de măsuri de relaxare care ar putea să fie echivalent cu reluarea normală a activităţii economice şi sociale, inclusiv în domeniul turismului sau a organizării de evenimente”, a explicat Rafila.

Ministrul Sănătăţii a oferit ca exemplu decizia privind funcţionarea şcolilor atunci când s-a renunţat la luarea în calcul a incidenţei cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2. El a mai spus că este avută în vedere ajungerea la un grad de ocupare a paturilor la ATI în jur de 50%, adică să se ajungă la ocuparea a 900 de paturi din cele 1.800 disponibile la terapie intensivă.

„Eu vă dau un exemplu care sigur nu e unul chiar imaginar. Aţi observat că atunci când am discutat despre şcoli că am renunţat la incidenţă. Nu ştiu dacă aţi observat. Nu am mai legat funcţionarea şcolilor de incidenţă, ci am legat-o de gradul de ocupare a paturilor în spitale. De ce? Peste tot s-a observat că această tulpină Omicron produce multe cazuri, dar relativ puţine internări şi relativ puţine cazuri la terapie intensivă. În România nu a fost chiar aşa. Am avut destul de multe internări, am avut un grad de ocupare la terapie intensivă până în jur de 65%, cam 1.200 din cele 1.800 de paturi au fost ocupate şi acum încercăm ca să aplicăm acelaşi algoritm şi în cazul relaxărilor. Adică dacă numărul de paturi ocupate la ATI scade la jumătate, adică 900 de paturi. Nu suntem departe. Noi am avut o reticenţă în a lua măsuri din ce cauză? Pentru că la terapie intensivă, cu toate că numărul de cazuri scădea, au rămas cam aceleaşi. Tot timpul am avut în jur de 1.000 de paturi ocupate. Acum în jur de 2 zile am văzut o scădere mai consistentă. Dacă trendul acesta va continua şi ajungem la 900 de paturi, acum avem puţin peste 1.000, putem să luăm în considerare ridicarea unor restricţii”, a declarat Alexandru Rafila.

Acesta a oferit şi câteva exemple cu privire la măsurile de relexare care ar putea fi luate în considerare, însă a subliniat că ele sunt doar cu titlu de exemplu, ceea ce nu înseamnă că acestea vor fi specific măsurile care vor fi decise.

„Care sunt restricţiile? Utilizarea măştii în spaţii deschise. Sigur, eu personal, nu o consider o restricţie, o consideră o măsură de protecţie, dar sigur vom recomanda în continuare ca masca să fie utilizată în spaţiile aglomerate, dar nu va mai fi o obligaţie. Alte relaxări de data aceasta care au impact direct asupra activităţii economice cum ar fi renunţarea la limitele orare, adică până la ora 22.00, fie că discuţi de circulaţie, fie că discuţi de funcţionarea diverselor instituţii, asta poate să fie un pas. Putem discuta despre accesul în marile magazine, mall-uri să spunem, că acesta este unul dintre locurile predilecte în care românii îşi petrec week-end-urile. Şi aţi văzut că au fost tot felul de discuţii – culoare separate şi alte lucruri de acest gen, cu toate că aceste culoare au fost introduse nu la iniţiativa noastră, ci la solicitarea operatorilor economici. Putem să ne gândim la acest tip de relaxări. Să mărim capacitatea de ocupare la nivelul restaurantelor, sălilor de spectacole de la 30% la 50% şi nu ne mai legăm de incidenţă, pentru că dacă ne legăm de incidenţă acum Bucureştiul are incidenţă mare, mai avem mult timp de aşteptat”, a conchis Alexandru Rafila.