”Anul 2018 a fost pentru DNA un an de răscruce, atipic, cu provocări deosebite: schimbări în conducerea instituţiei, schimbări ale legislaţiei cu relevanţă pentru funcţionarea sau activitatea D.N.A., decizii ale CCR cu efecte directe sau indirecte asupra cauzelor instrumentate (9 decizii în 2018 şi 9 anterioare cu impact asupra activităţii instituţiei), modificări în structura de personal, activităţi de control din partea Inspecţiei Judiciare, în număr de cinci. În acest context extrem de dificil, conducerea DNA, procurorii şi întregul personal operativ al acestei direcţii au urmărit continuarea îndeplinirii misiunii pentru care direcţia a fost creată, şi anume efectuarea de anchete profesioniste în cauze de corupţie la nivel înalt şi mediu şi susţinerea acestor cauze în faţa instanţelor judecătoreşti”, a declarat vineri, Călin Nistor, procuror-şef interimar al DNA, la începutul prezentării bilanţului pentru anul 2018.
Acesta a anunţat că, în 2018, DNA a urmărit cu prioritate soluţionarea prin trimitere în judecată a dosarelor în care au fost create prejudicii mari bugetului de stat. Prin actele de inculpare s-au reţinut prejudicii în valoare de 412,7 milioane euro, în creştere cu 85% faţă de anul 2017. S-a dispus luarea de măsuri asigurătorii de 400,1 milioane euro pentru repararea pagubelor produse prin infracţiuni, în creştere cu 139% faţă de anul 2017.
Potrivit lui Nistor, s-au depus eforturi pentru reducerea stocului de dosare vechi, aflate în lucru.
”Media dosarelor pe care un procuror le-a avut de soluţionat a fost de 84 cauze, printre acestea existând cauze complexe de macrocriminalitate economico-financiară, de fraude europene şi în achiziţii publice, precum şi retrocedare a unor imobile. Acestea au impus administrarea unui probatoriu complex, inclusiv expertize, constatări tehnico-ştiinţifice şi comisii rogatorii. Astfel, la sfârşitul anului 2018, stocul de dosare rămase nesoluţionate s-a redus la 4283 (faţă de 6078 la sfârşitul anului 2017 şi 7566 la sfârşitul anului 2016)”, a mai spus Nistor.
Acesta a precizat că s-au soluţionat pe fond 3547 de dosare, în scădere cu 9,7% faţă de anul 2017.
”Chiar dacă, din punct de vedere cantitativ, activitatea D.N.A. a înregistrat un trend descrescător faţă de anul precedent, iar acest lucru poate avea cauze multiple, un accent deosebit a fost pus pe asigurarea unui standard calitativ ridicat al activităţii de urmărire penală, pe verificarea de către şefii ierarhici a legalităţii şi temeiniciei soluţiilor dispuse de procurori, astfel încât să se evite soluţii de achitare din partea instanţelor de judecată. Scăderea numărului de rechizitorii (196 faţă de 381 în anul precedent) are cauze multiple: scăderea numărului de sesizări, reducerea numărului de procurori, modificările legislative intervenite, etc.. Concret, numărul sesizărilor primite de la persoanele fizice / juridice private sau instituţii publice a fost de 1.513, în scădere cu 18% faţă de anul 2017, cu 47% faţă de anul 2016 şi cu 54% faţă de anul 2015 când s-au primit 3.305 sesizări”, a mai spus Nistor.
Şeful DNA a precizat că, din totalul de 556 inculpaţi trimişi în judecată, o pondere semnificativă - 155 persoane - este reprezentată de persoane care au ocupat funcţii de conducere, control, demnităţi publice ori alte funcţii importante.
Au fost condamnaţi 584 de inculpaţi, între care 1 ministru, 3 parlamentari şi 1 secretar de stat.
”În ceea ce priveşte numărul total de achitări, trebuie remarcat faptul că 79 de inculpaţi, mai mult de o treime din total, au fost achitaţi ca urmare a dezincriminării abuzului în serviciu (fapta nu mai este infracţiune din cauza unor modificări legislative) şi a aplicării dispoziţiilor art.181 din vechiul Cod penal (achitare pentru că, deşi s-a constatat săvârşirea faptei, s-a considerat că ea nu prezintă pericol social)”, a mai spus Nistor.
Acesta a vorbit şi despre faptul că, în anul 2018, s-au adus ample modificări legislative „Legilor Justiţiei” şi s-au pronunţat numeroase decizii ale Curţii Constituţionale.
Ca urmare a modificărilor legislative, a fost redusă competenţa după calitatea persoanei a D.N.A. prin înfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, începând cu data de 23.10.2018, motiv pentru care au fost transmise către această structură un număr de 275 cauze.
În raportul de activitate, oficialii DNA vorbesc despre faptul că o altă modificare importantă care a afectat activitatea DNA a reprezentat-o schimbarea condiţiilor şi procedurii de numire şi delegare a procurorilor.
”Au crescut limitele de vechime ca procuror sau judecător pentru numirea în Direcţia Naţională Anticorupţie de la 6 ani la 10 ani, ceea ce a creat şi va crea în continuare greutăţi majore în identificarea şi recrutarea procurorilor care să îşi desfăşoare activitatea în Direcţia Naţională Anticorupţie, dar, în special, a determinat încetarea delegării la D.N.A. a unui număr de 15 procurori în cursul anului 2018”, se mai arată în Raportul de activitate a DNA pentru anul 2018.
facebook
twitter
