MATERIAL REALIZAT ÎN CADRUL „BUCUREȘTI – CENTENAR” – PROGRAM CULTURAL DERULAT DE PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BUCUREȘTI PRIN ADMINISTRAȚIA MONUMENTELOR ȘI PATRIMONIULUI TURISTIC.

În 22 decembrie 1989, Biserica Colţea era închisă de trei ani. Preotul, revoltat de crimele comise peste noapte, alături, în Piaţa Universităţii, a redeschis-o şi s-a dus în Piaţă să slujească bălţile de sânge închegat. Aşa a renăscut în sufletul românilor frumosul lăcaş. Biserica şi spitalul de azi (primul din ţară!), sunt străjuite de statuia marelui lor ctitor, spătarul Mihai Cantacuzino. Biserica poartă numele lui Colţea Doicescu, cel care avea terenul unde era o bisericuţă de lemn. Pe temelia ei s-a zidit actuala biserică, după care s-a ridicat mânăstrirea (care nici ea nu mai este), şi bolniţa, cum se spunea, atunci, spitalului. Armonia în care se înfăţişează acum era, pe vremuri, încă şi mai mare datorită turnului semeţ, de 50 de metri, construit de soldaţii suedezi ai lui Carol al Xll-lea, poposiţi pe aici, după o bătălie cu ruşii. Turnul Colţei a fost, până în 1888, reperul central al Capitalei, foişor de foc, dar şi loc al orei exacte, orologiul său fiind cel mai vizibil. Apoi s-a năruit şi a fost dărâmat…