Bisericile Muzeului Ţăranului, expoziţie la Alba Iulia. Imagini mai puțin cunoscute ale unor biserici din lemn

Expoziția conține imagini mai puțin cunoscute ale celor șase biserici din lemn care se află în custodia Muzeul Național al Țăranului Român. Vernisajul va avea loc marți, 16 iunie 2015, ora 18.00. La eveniment participă primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, director general al MNȚR- Virgil Ștefan Niţulescu, președintele UAPR filiala Alba Iulia- Nicolae Ispas, curatorul expoziției- Monica Morariu şi autorul lucrărilor- Mircea Tancău.

Datând din secolul al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, pictura bisericilor de lemn aparținând zonei Aradului (Groșii Noi, Julița, Troaș) și Hunedoarei (Lunca Moților, Bejan), care fac obiectul acestei expoziții, este o elocventă mărturie a măiestriei meșterilor țărani-zugravi. Deși la origine ansamblul iconografic al acestor biserici a fost destul de bogat, astăzi se mai păstrează doar scene din Ciclul Cristologic – Cina, Judecata și Batjocorirea Mântuitorului, Drumul spre Golgota, Purtarea Crucii, Răstignirea, Plângerea Mântuitorului și Învierea.

De asemenea, se păstrează în câteva medalioane, momente din Geneză, chipul Mariei cu Pruncul sau Maria Orantă încadrată de arhangheli și îngeri, chipuri de prooroci și mucenițe, în decor de arcade, Arhanghelii Mihail și Gavriil înconjurați de cete îngerești.

Alte articole

Katy Perry și Justin Trudeau nu se mai ascund: au postat prima fotografie împreună. Fostul premier al Canadei o însoțește pe cântăreață în turneu

Oana Lis, mesaj copleşitor după înmormântarea Ioanei Popescu. Ce i-a spus jurnalista ultima oară când s-au văzut: „A trăit intens, cum a vrut ea”

Expoziția va putea fi vizitată până pe 28 iunie 2015. Intrarea este liberă.

Consultant științific: dr. Georgeta ROȘU
Curator: Monica MORARIU
Fotografie: Mircea TANCĂU

Expoziția a mai fost itinerată la Gura Humorului, Focșani, Ploiești și Sibiu.

Lucrare colectivă, adesea anonimă, bisericile din lemn sunt o reflectare a condițiilor socio-economice și istorice, o convingătoare demonstrație de continuitate a unei vieți spirituale de veche tradiție, un patrimoniu inestimabil pe plan național și universal. Acestea sunt documente de certă autenticitate, nu numai prin elementele înfățișării lor, ci și prin rolul pe care l-au îndeplinit în viața românilor, în special a transilvănenilor: tribună națională, școală, așezământ de cultură și artă.