BNR a decis majorarea dobânzii cheie la 2,5% pe an

Dobânda cheie era nemodificată din luna februarie a acestui an, când a fost majorată la 2,25% pe an.

De asemenea, Consiliul a mai decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,5% pe an, de la 1,25% pe an, şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,5% pe an de la 3,25% pe an.

Totodată, reprezentanţii băncii centrale au decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Banca Naţională a României a anunțat că noul scenariu al prognozei prognozei reconfirmă perspectiva creşterii uşoare şi a plafonării ratei anuale a inflaţiei pe parcursul câtorva luni deasupra intervalului ţintei, iar riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate.

Alte articole

Scad ratele românilor. BNR a anunţat noul IRCC, ajustat în scădere faţă de trimestrul trecut

Mugur Isărescu, o nouă alertă pentru români: „Este un şoc imens! Ne aflăm în timpuri provocatoare pentru toate economiile şi pentru toate sectoarele”

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna martie la 5%, cel mai înalt nivel din iunie 2013, când a fost 5,37%, potrivit datelor publicate recent de Institutul Naţional de Statistică (INS).

BNR a avertizat că incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din partea preţurilor administrate, a condiţiilor de pe piaţa muncii şi a evoluţiei viitoare a preţului internaţional al petrolului.

Totodată, sunt relevante şi ritmul creşterii economice şi dinamica inflaţiei în zona euro şi, implicit, conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune, potrivit băncii centrale.

„Consiliul de administraţie subliniază că mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor eventuale evoluţii adverse”, se arată în comunicat.