BNR a majorat rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,5% pe an. Rata anuală a inflaţiei este aşteptată să-şi accentueze semnificativ creşterea în trimestrul II 2022 şi să urce la peste 10%

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României ( BNR ), întrunit în ședință, a hotărât, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor ridicate, majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 sută pe an, de la 2,00 la sută pe an, începând cu data de 10 februarie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 3,50 la sută pe an, de la 3,00 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 1,50 la sută, de la 1,00 la sută pe an, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară.

De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Citeşte şi: Taxe mai mari pentru românii cu mai multe apartamente şi maşini. Propunerile ministrului Finanţelor de modificare a Codului Fiscal

Urmărește-ne în Discover

Adaugă-ne ca sursă preferată

„Deciziile CA al BNR urmăresc ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu, precum și stimularea economisirii prin creșterea ratelor dobânzilor bancare, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflației în linie cu ținta staționară de 2,5 la sută ±1 punct procentual, într o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile în contextul procesului de consolidare fiscală.

Alte articole

BNR intervine din nou în scandalul ROBOR. ”Creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor”

Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: „Suntem pe marginea prăpastiei. Nicio blană de șinșilă nu va putea amortiza prăbușirea”

BNR monitorizează atent evoluțiile mediului intern și internațional și este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea prețurilor pe termen mediu”, a transmis BNR într-un comunicat de presă.

Scenariul actual al BNR, întocmit pe baza datelor disponibile şi a reglementărilor în vigoare, evidenţiază o înrăutăţire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflaţiei, sub impactul puternic al şocurilor pe partea ofertei, în principal al preţurilor la energie, în trimestrul doi al acestui an urmând să urce la un nivel de două cifre, conform unui comunicat al băncii centrale.

„Scenariul actual, întocmit pe baza datelor disponibile și a reglementărilor în vigoare, evidențiază o înrăutățire considerabilă a perspectivei pe termen scurt a inflației, sub impactul puternic al șocurilor pe partea ofertei, în principal al prețurilor la energie, în condițiile în care traiectoria prognozată a dinamicii ei anuale cunoaște o nouă revizuire substanțială în sens ascendent pe orizontul scurt de timp.

Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să-și accentueze semnificativ creșterea în trimestrul II 2022 și să urce la un nivel de două cifre, în principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici. Totodată, ulterior, rata anuală a inflației va descrește probabil doar gradual, pe o traiectorie mult superioară celei prognozate anterior, dar va cunoaște o ajustare descendentă relativ abruptă în prima parte a anului viitor și va reintra în intervalul țintei în trimestrul IV 2023, pe fondul unor efecte de bază ample, precum și al valorilor mult mai joase ale excedentului de cerere agregată anticipate pe orizontul prognozei și în scădere treptată de la mijlocul anului curent. În aceste condiții, rata anuală a inflației CORE2 ajustat va mai crește probabil ușor pe parcursul a câteva luni, dar se va înscrie apoi pe o pantă descendentă ceva mai pronunțată decât s-a prognozat anterior, urmând să coboare la finele orizontului proiecției sub valoarea anticipată anterior”, arată BNR.

Potrivit sursei citate, schemele de compensare a preţurilor la energia electrică şi gazele naturale pentru populaţie prezumate a fi aplicate până în luna martie 2022 vor imprima un parcurs neuniform ratei anuale a inflaţiei pe orizontul apropiat de timp, aceasta fiind anticipată să scadă foarte uşor în intervalul ianuarie-martie, dar să consemneze un salt semnificativ în luna aprilie, odată cu revenirea preţurilor la nivelurile prevăzute în contracte.

„Caracteristicile schemelor de sprijin sunt totuși incerte, o eventuală modificare a duratei și/sau a conținutului acestora fiind de natură să afecteze semnificativ atât nivelul, cât și traiectoria viitoare a dinamicii anuale a inflației, mai cu seamă pe termen scurt. În același timp, incertitudini semnificative rămân asociate modului de evaluare și de includere în calculul IPC a impactului acestor scheme, iar riscuri notabile continuă să vină din evoluția cotațiilor materiilor prime, mai ales a celor energetice și agroalimentare, inclusiv în contextul situației geopolitice Rusia-Ucraina, precum și din blocajele persistente în lanțurile de producție și aprovizionare.

Incertitudini continuă să decurgă și din evoluția pandemiei, în contextul fazei încă ascendente a actualului val pandemic, provocat de varianta mai contagioasă a coronavirusului, Omicron, dar mai puțin virulentă, implicând o severitate mai scăzută și în atenuare a restricțiilor asociate, inclusiv în multe state europene. Totodată, o sursă importantă de incertitudini și riscuri rămâne absorbția fondurilor europene, în special a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte în implementarea proiectelor aprobate.

Incertitudini și riscuri sunt asociate însă și conduitei politicii fiscale, date fiind coordonatele programului bugetar pentru acest an, ce vizează progresul consolidării fiscale conform angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv, dar într-un context economic și social dificil pe plan intern și la nivel global”, arată BNR.