BNR, anunţ de ultimă oră despre economiile românilor. Ce se întâmplă cu rezervele populaţiei în euro, dolari sau alte valute

Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,5% în februarie faţă de luna anterioară, până la 253,2 miliarde lei şi cu 13,2% (7,8% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele Băncii Naţionale a României (BNR).

Masa monetară în sens larg (M3) a înregistrat la sfârşitul lunii februarie 2025 un sold de 737,187 miliarde lei. Aceasta a crescut cu 0,3% (-0,6% în termeni reali) faţă de luna ianuarie 2025, iar în raport cu februarie 2024 s-a majorat cu 9% (3,8% în termeni reali).

Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna februarie 2025 cu 0,4% faţă de ianuarie 2025 (-0,5% în termeni reali), până la nivelul de 420,249 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 69,9% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,4%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 30,1% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,3% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro).

Anunţ îngrijorător despre banii românilor. Guvernul se împrumută masiv pentru plata salariilor şi a pensiilor

Alte articole

Ce se întâmplă cu creditele românilor. Anunţ de ultimă oră de la BNR

BNR anunță fluctuații grave ale economiei românești. Precizări de ultimă oră despre rata inflației

Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 9,4% (4,2% în termeni reali), pe seama majorării cu 11,3% a componentei în lei (6% în termeni reali) şi cu 5,3% a componentei în valută exprimată în lei (5,2% în cazul exprimării indicatorului în euro).

Soldul creditului guvernamental acordat de instituţiile de credit a înregistrat o scădere în luna februarie 2025 de 0,2% faţă de luna ianuarie 2025, până la 246,976 miliarde lei. În raport cu februarie 2024, acesta s-a majorat cu 12,6% (7,3% în termeni reali).

Depozitele rezidenţilor clienţi neguvernamentali au crescut în luna februarie 2025 cu 0,3% faţă de luna anterioară, până la nivelul de 626,552 miliarde lei, iar faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,8% (2,6% în termeni reali).

Depozitele în lei ale rezidenţilor, cu o pondere de 70% în totalul depozitelor clienţilor neguvernamentali, au crescut cu 0,4% faţă de luna ianuarie 2025, până la 438,592 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie 2024, acestea s-au majorat cu 7,8% (2,6% în termeni reali).

”Depozitele în lei ale gospodăriilor populaţiei au crescut cu 0,5% faţă de luna anterioară, până la 253,202 miliarde lei şi cu 13,2% (7,8% în termeni reali) faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăţi nefinanciare şi instituţii financiare nemonetare) s-au majorat cu 0,2% (până la 185,39 miliarde lei) faţă de luna precedentă, iar faţă de luna februarie 2024, au înregistrat o creştere de 1,1% (-3,7% în termeni reali)”, arată datele BNR.

Depozitele în valută ale rezidenţilor, exprimate în lei, reprezentând 30% în volumul total al depozitelor clienţilor neguvernamentali, au scăzut cu 0,01% faţă de luna ianuarie 2025, ajungând până la nivelul de 187,959 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu luna februarie 2024, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 7,8% (7,6%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale gospodăriilor populaţiei, exprimate în lei, au scăzut cu 0,5% faţă de luna ianuarie 2025, până la 127,808 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2024, creşterea acestui indicator exprimat în lei a fost de 6,6% (6,4%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Depozitele în valută ale altor sectoare, exprimate în lei, au crescut cu 1% faţă de luna ianuarie 2025, până la 60,151 miliarde lei (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu februarie 2024, indicatorul exprimat în lei s-a majorat cu 10,4% (10,2%, în cazul exprimării indicatorului în euro).

Risc de recesiune în România – Cât va creşte cursul euro/leu şi ce se va întâmpla cu inflaţia, preţurile locuințelor şi deficitul bugetar în următoarele 12 luni (CFA România)

„Pe fondul riscului de recesiune  şi a incertitudinii din economie, indicatorul de încredere, şi în special componenta de condiţii curente au continuat să se reducă. Consistente cu această evoluţie sunt reducerea anticipaţiilor de creştere economică pentru anul curent precum şi majorarea anticipaţiilor privind deficitul bugetar”, a declarat Adrian Codîrlaşu, preşedinte al Asociaţiei CFA România, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, această situaţie s-a datorat în special scăderii puternice a componentei de condiţii curente, care s-a redus cu 10,4 puncte, până la valoarea de 45,9 puncte. În acelaşi timp, componenta de anticipaţii a rămas relativ constantă (-0,5 puncte), scrie Agerpres.

Curs euro/leu

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, peste 94% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare a cursului. Astfel valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0306 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1015 lei pentru un euro (curs BNR euro/leu).

Ilie Bolojan anunţă doi ani de austeritate: „Trebuie acţionat cu un anumit sentiment al urgenţei” în ceea ce priveşte reducerea cheltuielilor bugetare

Preţ locuinţe

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 39% dintre participanţi, anticipează o stagnare în următoarele 12 luni, în timp ce 50% anticipează o scădere. De asemenea 72% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supra-evaluate, iar 28% că sunt corect evaluate.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2025 s-a majorat faţă de exerciţiul anterior la valoarea medie a anticipaţiilor de 7,4% din PIB. Anticipaţiile de creştere economică pentru anul 2025 se situează, în scădere faţă de exerciţiul anterior, la valoarea medie de 1,1%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 59% în următoarele 12 luni.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an. Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanţii sunt membri ai Asociaţiei CFA România şi candidaţii pentru nivelurile II şi III ale examenului CFA.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) şi 100 (încredere deplină în economia românească) şi este calculat pe baza a şase întrebări cu privire la: condiţiile curente – referitoare la mediul de afaceri şi piaţă muncii; anticipaţiile pentru un orizont de timp de un an pentru: mediul de afaceri, piaţă muncii, evoluţia venitului personal la nivel de economie şi evoluţia averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul Indicatorului de Încredere Macroeconomică, sondajul evaluează şi anticipaţiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflaţiei, ratele de dobânda, cursul de schimb EUR/RON, indicele bursier BET şi condiţiile macroeconomice globale.

Asociaţia CFA România este organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA).